#DobrogeaDigitală: Riviera României - „Nu se mai întâlneşte nicăieri pe litoralul nostru…“

• „Cutreerând Dobrogea Meridională“ de dr. RI Călinescu are 93 de pagini în care sunt relatate detalii despre istoria Dobrogei, prezentând o serie de peisaje dobrogene. 

Cartea „Cutreerând Dobrogea Meridională“ de dr. RI Călinescu, prezintă printre multe altele și o retrospectivă a ceea ce numește autorul a fi Riviera românească. Localitățile Surtuchioc (astăzi, Sveti Nikola, în Bulgaria) și Iaila sunt descrise cu lux de amănunte de RI Călinescu, contruind astfel o imagine detaliată lectorului.  
 
Din text observăm că ambele localități dispun de o peisagistică inedită, cu o vegetație bogată, practic cu o biosferă fantastică.
 

„În ţara lui Sfarmă-pietre se pot observa două ţinuturi distincte, deşi cu multe caractere comune.
 
Primul, aşezat spre miază-noapte, a fost botezat de locuitorii împrejurimilor, Iaila, nume ce ne amintește de Iaila Crimeei. El se caracterizează printr'un mare bloc longitudinal rupt dela ţărm şi căzut jos, spre mare, fiind separat de râpă printr'un larg coridor acoperit de verdeaţă. “

 
Paragraful continuă cu prezentarea localității Surtuchioi, bogată în vegetație exuberantă.
 
„Cel de-al doilea ţinut e aşezat cam în dreptul conacului Nanef. Acest conac, instalat pe podiş, are câteva clădiri ce de departe apar ca un cătun, din care cauză a şi fost numit cătunul Surtuchioi. Acest ţinut e caracterizat printr'un nurriăr mai mare de felii rupte dela ţărm şi căzute într'o rână. Printre acestea au năvălit apele mării, dând naştere unui lac lunguieţ, bogat în nămol sulfuros. Atâta variaţie de relief câtă există aici, dela la gura Bolatei, nu se mai întâlneşte nicăiri pe litoralul nostru - şi toţi scriitorii şi oamenii de ştiinţe care au văzut această regiune sunt unanimi în a recunoaşte că ,e partea cea mai romantică şi mai interesantă din tot ţărmul nostru maritim.
 
Căci, pe lângă relief contribue mult la aceasta şi vegetaţia bogată a regiunii, mai ales la Surtuchioi. Dacă laila prezintă un covor vegetal ceva mai sărăcăcios, format mai  mult din bălării decât din arbuşti sau arbori, în tot cazul mult mai bogat decât acela al podişilui, - la Surtuchioi găsim o vegetaţie direct exuberantă, formată şi din plante ceva mai pretenţioase faţă de umezeală - şi chiar vegetaţie arborescentă, deşi cea mai mare parte sub formă de arbuşti.
 
Găsim aici arţari, stejari, frasini, salcâmi galbeni, scumpie, soc, dârmoz, cireşi sălbatici şi chiar câţiva nuci, de care se caţără perdelele dese ale curpenilor, iederei, hameiului şi viţei sălbatice.


Ici-colo se vede câte o tufă de clocotiş, cu frunzele ca nişte pene - sau fluerătoare, cu tulpina volubilă şi -cu fructele roşii ca sângele“

 
Sursă foto și de documentare: „Cutreerând Dobrogea Meridională“ de dr. RI Călinescu

Dacă în urmă cu 122 de ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.
 

DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.

Citește și:

Ce a cerut un oficial turc în privința unor imobile - „Uă pretențiune turcească“