#DobrogeaDigitală: Simion Mehedinţi, un savant care a promovat importanța educației și a credinței

Se împlinesc astăzi 58 de ani de la trecerea în neființă a întemeietorului geografiei române moderne, Simion Mehedinți, un savant cu preocupări multidisciplinare, cu talent scriitoricesc
și cu o dăruire exemplară față de spiritualitatea neamului său.

El a văzut Pământul ca pe „casa de educaţie a neamului omenesc”, fiind preocupat permanent de valoarea educativă a ştiinţei, în general, şi a geografiei, în special.
Născut la 16 octombrie 1868, la Soveja, Simion Mehedinţi a fost ultimul născut într-o familie numeroasă, tatăl său slujind ca dascăl la biserica satului.
A urmat Seminarul de la Roman, dar și trei ani la Colegiul „Sfântu Sava” din Bucureşti, unde a avut profesori care i-au sădit pasiunea pentru istorie, matematică şi pentru limba latină.
După încheierea liceului a primit o bursă la Seminarul Normal Superior, unde i-au fost mentori Titu Maiorescu şi Alexandru Odobescu, personalităţi care i-au marcat cariera și viața.
În perioada 1889-1892, în timp ce era student la Facultatea de Litere şi Filosofie, Simion va desfăşura o intensă de organizare a studenţilor în cadrul „Ligii pentru unitatea culturală a românilor”, unde va susține conferinţe, alături de alte personalităţi precum V. A. Urechia, B. Şt. Delavrancea, C. Rădulescu-Motru, N. Iorga, în preocuparea de a dovedi continuitatea şi unitatea poporului român. În această direcţie s-a înscris şi „Memoriul studenţilor universitari români privitor la situaţiunea românilor din Transilvania şi Ungaria”, editat de către Mehedinţi împreună cu P. P. Negulescu, tradus în limba franceză, multiplicat în 13.000 de exemplare şi difuzat în întreaga Europă, un demers care avea să irite peste măsură guvernul de la Budapesta.

După absolvirea facultății cu calificativul Magna cum laude şi la îndemnul lui Odobescu, Mehedinţi obţine, de la Societatea Română de Geografie, o bursă pentru a studia geografia la École Normale Supérieure din Paris, apoi la Berlin și Leipzig, unde a aprofundat „latura antropo-geografică a geografiei”.
După ce își finalizează doctoratul, Mehedinţi revine în ţară, la Facultatea de Litere din București, la prima catedră de geografie înființată în România, unde predă, la 3 noiembrie 1900, primul curs universitar de geografie, moment care a reprezentat actul de naştere al acestei ştiinţe în ţara noastră.
În anul 1908, devenea membru corespondent al Academiei Române, iar în anul 1915, Mehedinţi a devenit membru plin al Academiei Române, dar, din cauza războiului, şi-a rostit Discursul de recepţie la Academia Română, cu tema „Caracterizarea etnografică a unui popor prin munca şi uneltele sale”, abia la 6 iunie 1920.
Ca ministru al instrucţiunii şi cultelor în Guvernul Marghiloman, în 1918, a trecut prin Parlament două legi importante prin care urmărea reformarea învăţământului rural.
După instaurarea comunismului stalinist, pentru că a refuzat orice compromis politic, a avut mult de suferit, fiind dat afară din casă, exclus din Academia Română, cu distrugerea inestimabilei sale biblioteci și a tuturor celorlalte bunuri.

Simion Mehedinţi s-a stins, uitat, la 14 decembrie 1962, la București, la vârsta de 96 de ani.

Treptat, valoarea operei sale a fost redescoperită, mai întâi a celei cu caracter strict geografic, apoi şi a celeilalte.
A lăsat moştenire o impresionantă operă, constând din monografii, cărţi de pedagogie şi educaţie socială, rod al unei activităţi prolifice dedicate organizării învăţământului geografic românesc, reorganizării „Societăţii Române de Geografie“, întemeierii şi orientării cercetării geografice româneşti, precum şi reflecţiilor privind statutul disciplinar al geografiei, etnografiei şi pedagogiei.
 
Din prodigioasa sa activitate nu au lipsit studiile referitoare la Dobrogea, printre colaborările sale numărându-se şi articole în Analele Dobrogei, dar şi un vast articol, „Dacia Pontică şi Dacia Carpatică - observări antropogeografice“, pe care îl puteţi parcurge în volumul colectiv „Dobrogea 1878-1928. Cincizeci de ani de vieaţă românească“. 
 
Analizând preistoria Daciei, valul migrațiilor de pe teritoriul său și configurația Dobrogei, precum și evidențierea continuității elementului românesc pe aceste meleaguri, marele savant concluzionează:
 „Prin făptura sa fizică, fâşia de lângă mare este o simplă continuare a Daciei carpatice. În tot cursul istoriei antice, unitatea este evidentă. Iar a vorbi de o Dacie scitică şi încă a o întinde pe hartă până în Carpaţi, e tot aşa de nelogic şi neistoric, ca şi cum ai inventa o Dacie elenică din cauza factorilor greceşti de la malul Pontului sau o Dacie bastarnică, gotică, hunică, bulgară, tătară etc. E drept că forma lunguiaţă, în chip de peninsulă a ţinutului dintre Dunăre şi Mare, precum şi aşezarea lui între marea stepă din răsăritul Europei şi ţările mediteraneene, i-au impus din timp în timp rolul de punte, începând cu expediţia lui Dariu al lui Histaspe.(...) Îndeosebi Dobrogea este documentul cel mai clar spre a dovedi că traiul neamului nostru a fost totdeauna legat nu numai de munte, ci şi de câmpie şi chiar de zona cea mai joasă a râurilor, până la marginea dinspre mare”.
 
#citeşte mai departe în „Dobrogea 1878-1928. Cincizeci de ani de vieaţă românească“

Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“. 
 

DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa. 
 
Sursa foto: captura youtube/TVR

Citeşte şi: 

#DobrogeaDigitală – revista „Analele Dobrogei”: Dintotdeauna, Dobrogea „a fost geograficeşte o ţară deosebită”

„Dobrogea 1878-1928. Cincizeci de ani de vieață românească“, o carte care înnobilează