#DobrogeaDigitală: Studiul „Monede autonome inedite din Dionysopolis cu cronologia lor relativă”, autor Vasile Canarache, în Biblioteca Digitală ZIUA de Constanţa

Cele două volume de „Studii şi cercetări de numismatică”, apărute la Editura Academiei Republicii Populare Române în anii 1957-1958, au adunat nume importante ale istoriografiei româneşti, precum Constantin Moisil (redactor responsabil), Emil Condurachi, Octavian Floca, Octavian Iliescu, Vasile Canarache, Al. Bărcăcilă, Constantin Preda, Emil Vîrtosu, Maier A. Halevy, Corneliu Secăşanu, Ion Sabău, Ileana Băncilă.

„Din examinarea monedelor prezentate se pot trage concluzii deosebit de valoroase pentru studiul vieţii politice şi al evenimentelor economice şi sociale care au frământat viaţa oraşului în cuprinsul primului secol dinaintea erei noastre”.

DESCARCĂ INTEGRAL CARTEA ÎN FORMAT PDF

Intitulat „Monede Autonome inedite din Dionysopolis cu cronologia lor relativă”, în acest studiu autorul se ocupă de „seriile monedelor autonome de bronz, pe care Dionysopolis le-a bătut între începuturile sec. III î.e.n. Și începuturile sec. II e.n., când emisiunile au încetat, făcând loc monedelor de tip imperial cu efigiile şi titulaturile oficiale ale lui Antoninus Pius.

 

Observăm că Dionysopolis este singurul oraş-stat din Pontul Stâng care a început să bată monedă proprie atât de târziu: Istros a început să bată monedă în sec. VI-V, Mesembria şi Apollonia în sec. V, Odessos şi Callatis în sec. IV, iar Tomis în sec. IV-III. Deşi emisiunile au început aici atât de târziu, totuşi producţia monetară a tânărului oraş de la graniţa Sciţiei Mici a fost abundentă şi variată. Nicăieri în Pontul Stâng nu putem urmări mai bine decât la Dionysopolis, în refluxul producţiei monetare, evenimentele politice şi mişcarea stadiilor cultural-economice”.

 

Structurate pe 12 grupe, clasificate în special pe studiul comparativ al formelor, al elementelor tehnice, al iconografiei, stilului şi grafiei, fiecare monedă este atent studiată şi descrisă.