#DobrogeaDigitală: Un alt fel de „pelerinaj“

„Uraganul istoriei. Pagini de jurnal intim. Anul 1940” face parte din seria de jurnale în care Pericle Martinescu a consemnat, timp de peste jumătate de secol, drame ale istoriei României, portrete ale unor personalități culturale remarcabile, evenimente sociale și personale, menite să refacă, pentru cititorul de astăzi, tabloul unei lumi de mult apuse.

Volumul reînvie, în notele zilnice, un an frământat, în care tânărul bibliotecar își trăiește dramele interioare, aflate în consonanță cu zbuciumul unei lumi măcinate de război, de lipsuri, de neliniște.

Într-o însemnare din 14 octombrie 1940, memorialistul relatează vizita la vila din aleea Vulpache a Elenei Lupescu.

Pelerinajul la „Casa Lupeștii” - cea care i-a stat alături lui Carol II, ca amantă și ca apoi ca soție, timp de peste trei decenii - naște printre vizitatori priviri admirative şi în acelaşi timp acuzatoare, autorul analizând cu tristețe spectacolul grotesc al vulgului, care își satisface „drăceşte curiozitatea”.
 
„14 octombrie. Am vizitat Casa Lupeştii. O zi frumoasă, chiar foarte cald pentru luna octombrie, în parcul Bonaparte, pe sub copacii ce încep să ruginească, sporind melancolia autumnală si dându-i un aer solemn, de simfonie gravă şi răscolitoare.

În faţa vilei, lume imensă, făcând o coadă, pe două rânduri, ce se lungea pe strada cealaltă, aştepta ora 3, când se deschide uşa şi se începe pelerinajul. Femeile, în special, comentau în fel şi chip, făcând tot genul de reflecţii din care se vedea ce anume a adus-o pe fiecare aici şi cât de schimbător este destinul lucrurilor pe acest pământ. Era ceva savuros. Ascultam şi mă minunam câte prostii şi enormităţi se debitau acolo, cât de bine ştiau toţi ce se petrecea în această casă, la Palat, peste tot, cât de spontană şi acerbă este opinia publică la noi când e vorba de răscolirea unor vestigii. Şi mai ales cât de mare este fantezia publicului (a femeilor îndeosebi) în asemenea împrejurări.

Înăuntru, talmeş-balmeş. În toată casa, de la parter la etaj, s-a făcut un culoar de sfori ce traversează odăile, scările, hall-urile, sufrageria, buduarul, baia, pe unde vizitatorii trec în șir, satisfăcându-și drăceşte curiozitatea. În camera japoneză, zeci de pachete de cărți de joc, de culori şi desene diferite, erau răspândite pe mesele de joc, ca şi cum abia atunci jocul s-ar fi întrerupt şi partenerii s-ar fi retras. Prin celelalte încăperi, tablouri de preţ, tapiserii, gobelinuri veritabile, blănuri, parfumuri, în sfârşit tot ce se putea vedea într-o vilă de „prinţesă".

Dar spectacolul era grotesc. Plebea năvălită aici profana o casă pe care istoricii sau romancierii de mai târziu se vor strădui s-o descrie cât mai pe larg, obiectele pe care praful stătea de un deget, păreau că suportă ca pe-o insultă privirile admirative şi în acelaşi timp acuzatoare ale vulgului gata să treacă la vandalism, dacă n-ar fi pe acolo şi oameni de ordine. Favoritele pariziene de altă dată au, în sfârşit, o reprezentantă pe malurile Dâmboviţei, şi s-ar zice că nu s-a lăsat deloc mai prejos de predecesoarele ei.

Pentru ce se va fi permis un asemenea spectacol? Cui foloseşte să se ofere ochilor mulţimii un interior care, desigur, nu se deosebeşte prea mult de altele asemănătoare ascunse între pereţii caselor din Bucureşti? Vila din Aleea Vulpache a devenit un prilej de demagogie ordinară şi vulgară. Se bucură mahalaua, dar fenomenul în sine e foarte inestetic.”
 
#citeşte mai departe în „Uraganul istoriei. Pagini de jurnal intim. Anul 1940”, de Pericle Martinescu
#Uraganul istoriei. Pagini de jurnal intim. Anul 1940”
#Autor Pericle Martinescu

Dacă în urmă cu 123 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“. 
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
 
Sursa foto: historia.ro

Citeşte şi:
#DobrogeaDigitală - „Uraganul istoriei. Pagini de jurnal intim. Anul 1940”, de Pericle Martinescu: Ziua Abdicării. „Ura, România a scăpat de un Excroc!”