#DobrogeaDigitală: Un profesor uitat - Mikayel (Miche) Sarian

  • La 30 septembrie  1902, se năștea Mikayel  (Miche)  Sarian , evocat de Garabet Kümbetlian în volumul său memorialistic
 
În volumul său de memorii „Amintiri și povestiri”, regretatul profesor Garabet Kümbetlian face o serie interesantă de portrete a unor personalități cu care a interacționat sau pe care le-a admirat pentru viața și activitatea lor profesională.

Printre aceste figuri, am descoperit capitolul dedicat familiei de origine armeană Sarian, iar fragmentul reprodus mai jos este consacrat lui Mikayel Sarian, prestigios dascăl născut pe meleaguri dobrogene, în urmă cu 119 ani.
 
 „Familia  Sarian  a  fost  numeroasă,  iar  membrii  ei  sunt  răspândiţi  în  multe  ţări din lume, ca Franţa, Canada, Rusia, Letonia, România, Bulgaria şi Argentina. 
Capul  familiei  Sarian  din  România  a  fost  Mardiros  Sarian.  Acesta  s-a  stabilit  în  jurul  anului  1850  în  Dobrogea,  venind  dinspre  Constantinopol.  Mardiros  a  fost  angajatul  firmei  engleze  „Peter  and  Son”,  care  a  construit  calea  ferată  Constanţa-Cernavodă.  După  încheierea  lucrărilor  la  calea  ferată, Mardiros  s-a  mutat  în  Constanţa,  împreună  cu  soţia  sa,  o  armeancă  din  Trabzon (Turcia). Familia Mardiros Sarian a avut trei copii, doi băieţi (Setrac şi Misac) şi o fată (Esther).

Mikayel  (Miche)  Sarian  s-a  născut  la  30 septembrie  1902  în  comuna  Grădina  din  Dobrogea, unde tatăl său deţinea o mică moară mecanică. La vârsta de 7 ani a fost trimis la şcoală, la Constanţa,  unde  a  locuit  în  gazdă  la  familia  lui  K.H.Zambaccian, rudă din partea mamei. După  absolvirea  şcolii  primare  s-a  înscris la cursurile liceului „Mircea cel Bătrân” ,  pe  care  le-a  întrerupt  după  câţiva  ani  din  cauza  primului  război mondial.    
De  teama  trupelor  turceşti  care  ameninţau  porţile  Constanţei,  familia  Sarian s-a refugiat în Rusia, la Simferopol, revenind în Constanţa, după încheierea ostilităţilor.   Miche  şi-a  recuperat  anii  de  şcoală  pierduţi,  absolvind  liceul  în  anul  1922.  În  toţi  aceşti  ani  M.  Sarian  a  participat  la  faza  pe  ţară  a  concursului  organizat de „Gazeta Matematică”, unde a obţinut doi ani la rând premiul I, devansându-şi astfel colegii de generaţie: Grigore Moisil şi Miron Nicolescu, viitori mari academicieni. 

Într-o  apreciere  întocmită  în  anul  1922  pentru  Miche Sarian, marele profesor Gheorghe Ţiţeica a scris că: „Dl. M. Sarian, elev în clasa a VIII-a la  liceul  „Mircea  cel  Bătrân”,  îşi  păstrează  cu  mai multă  autoritate  şi  anul  acesta  locul  întâi;  lucrările sale  sunt  model  de  redactare  matematică,  simplă  şi precisă.
După liceu, Miche Sarian s-a înscris la „Şcoala Politehnică” din Bucureşti,  terminând  studiile  în  anul  1927  cu  titlul  de  inginer electro-mecanic.  
S-a angajat ca tânăr inginer la atelierele CFR Griviţa-locomotive.  În  anul  1928  a  fost  numit  inginer  subinspector  la  Direcţiunea Atelierelor CFR iar în anul 1931 a fost avansat la Direcţia Atelierelor CFR.  La 21 ianuarie 1932 Miche Sarian s-a căsătorit cu Beatrice Akgözian.

Între  anii  1932-1936,  M.  Sarian  a  fost  şeful  biroului  tehnic  la  Direcţia Atelierelor  CFR,  iar  între  anii  1936-1942  subşef  al  Serviciului  Tehnic  de  Instalaţii din Direcţia de Studii CFR. În perioada anilor 1942-1944 a fost Şef al  Serviciului  Independent  al  Pregătirii  Profesionale  a  personalului  CFR. 
Între  anii  1944  şi  septembrie  1945  a  fost  consilier  tehnic  al  CFR,  iar  în  intervalul  dintre  septembrie  1945  şi  ianuarie  1946  a  coordonat  şi  pregătit programele analitice ale şcolilor profesionale CFR. În tot acest timp, Miche Sarian s-a evidenţiat  şi prin bogata sa activitate didactică  şi  ştiinţifică.  În  anul  1929,  Mihail  Sarian a fost numit asistent suplinitor la cursul de geometrie analitică, din catedra academicianului Dimitrie D. Pompeiu, de la Şcoala Politehnică. În  anul  1932  s-a  înscris  la  concursul  pentru  ocuparea  postului  de  asistent  cu  titlu  provizoriu,  cu  lucrarea  „Variaţia  câmpului magnetic  într-un  punct  oarecare  din  planul unui circuit de formă circulară parcurs de un curent şi fluxul care străbate circuitul. 

 

În anul 1936, rectoratul Politehnicii a propus definitivarea pe post a lui Miche Sarian.  Raportul  asupra  activităţii  D-lui  inginer  M.  Sarian  a  fost  întocmit de marele profesor D.D.Pompeiu.  În  acest  raport,  deosebit  de  elogios,  profesorul  Pompeiu  menţionează printre altele că „...în acest timp, activitatea didactică a D-lui Sarian pe lângă profesorul  titular  a  fost  neîntreruptă  şi  pe  deplin  satisfăcătoare;  în  misiunea  sa  a  arătat  o  înţelegere  desăvârşită  a  modului  în  care  trebuiesc  ordonate  şi predate exerciţiile şi aplicaţiile de Geometrie Analitică şi Teoria Curbelor şi Suprafeţelor”. Dimitrie Pompeiu menţionează mai departe că, „bucurându-se  de  încrederea  profesorului  titular,  Dl.  Sarian  a  avut  şi însărcinarea de a-l suplini în timpul unui concediu...” şi că, pentru a înlesni munca elevilor studioşi, D-l Sarian a întocmit şi două lucrări pe care le citez cu toate elogiile ce le merită:  O culegere de exerciţii şi probleme de Geometrie Analitică, în care spiritul metodic şi grija de a se conforma cursului se citesc la fiecare pas, şi  O expunere de  geometrie  elementară  asupra curbelor şi suprafeţelor uzuale, lucrare atât de necesară (clară şi scurtă). 

La data de 18 februarie 1942, M. Sarian este numit conferenţiar suplinitor la  catedra  de  Matematici  Superioare  şi  Aplicate.  Ca  urmare, concepe  un  memoriu justificativ, prin care solicită un număr sporit de ore pentru disciplinele  catedrei.  În  anul  1943  Miche  Sarian  solicită  s ă  fie  transferat  la 
catedra  de  maşini  a  Politehnicii,  unde  lucrează  în  calitate  de  „Conferenţiar suplinitor”  la  Cursul  General  de  Maşini.  În  anul  1948,  Miche  Sarian  este  încadrat  ca  profesor  suplinitor  la  catedra  de  „Mecanică  Tehnică”,  în  cadrul  Facultăţii  de  Electrotehnică,  iar  în  anul  1949,  ca  profesor  suplinitor  la  Catedra  de  Matematică-Fizică-Mecanică  şi  Rezistenţa  Materialelor  de  la  Facultatea  de  Chimie  Industrială.  În  anul  1951  Miche  Sarian  este  titularizat  în calitate de Profesor pentru disciplina Mecanică şi Rezistenţa Materialelor, la Facultăţile de Metalurgie şi Chimie Industrială.

 Începând  cu  anul  universitar  1952/53  Miche  Sarian  a  renunţat  la  funcţiile legate de inginerie şi cercetare, pe care le cumula în cadrul Ministerului  Industriei  Metalurgice şi  s-a  consacrat  definitiv  activităţii  de  profesor  universitar  şi  şef  de  catedră.  În  acelaşi  an  1952,  este 
delegat  decan  al  Facultăţii  de  Metalurgie,  iar  în  anul  1953  este  numit  Profesor şi Şef al Catedrei de Mecanică la facultatea de Metalurgie. În anul 1956 M.Sarian a fost numit decan la Facultatea de Metalurgie a Institutului Politehnic Bucureşti.

Miche Sarian a scris şi publicat numeroase studii, monografii, cursuri universitare şi culegeri de probleme. El este coautor la „Culegerea de probleme de mecanică” vol.1-2, E.D.P.  Buc.  1960),  prim  autor  împreună  cu  academicianul  Radu  Voinea  ş.a.  la  „Culegerea  de probleme de mecanică” vol.II, (E.D.P. Buc. 1963)  şi  unic  autor  al  cursului  de  „Mecanică”, apărut în Editura Didactică şi Pedagogică (E.D.P.) din Bucureşti, în trei ediţii: 1961,1962 şi 1965 (fig. 11.17).  
Profesorul Miche Sarian a slujit cu abnegaţie Învăţământul Superior, timp de peste 40  de  ani,  până  la  pensionare.  S-a  stins  din  viaţă în ziua de 21 iulie 1990.”
 
#citește mai departe în volumul „Amintiri și povestiri”.
#autor Garabet Kümbetlian

Dacă în urmă cu 123 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.
 
 
Sursa foto: ilustrație din „Amintiri și povestiri”, de Garabet Kümbetlian

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Eusebiu (sec. III-IV) – „Cronica”, „Istorie bisericească”, „Pregătirea evanghelică”, „Viața împăratului Constantin”, „Către Constantin la treizeci de ani”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Eusebiu (sec. III-IV) – „Cronica”, „Istorie bisericească”, „Pregătirea evanghelică”, „Viața împăratului Constantin”, „Către Constantin la treizeci de ani”

458
#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

1564
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

1394
Istoria Dobrogei - Bibliografie:  Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

1604
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

1175
#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

1267
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

975
#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

1142
#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

1151
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

1548
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

1715
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

1625
#citeșteDobrogea: Contraamiralul Nicolae Dumitrescu-Maican, la comanda flotilei în timpul războiului de independență

#citeșteDobrogea: Contraamiralul Nicolae Dumitrescu-Maican, la comanda flotilei în timpul războiului de independență

1569
Istoria Dobrogei – Bibliografie: Solinus (sec. III) – „Culegere de fapte memorabile”

Istoria Dobrogei – Bibliografie: Solinus (sec. III) – „Culegere de fapte memorabile”

2278
#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

2283
#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

2093
#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Industria din oraşul Tulcea şi din toată Dobrogea este încă nulă“ (II)

#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Industria din oraşul Tulcea şi din toată Dobrogea este încă nulă“ (II)

1782
#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Vânzarea lânurilor s-a făcut sub condiții deplorabile“ (I)

#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Vânzarea lânurilor s-a făcut sub condiții deplorabile“ (I)

1900
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Scutul de la Dura-Europos

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Scutul de la Dura-Europos

2533
Istoria Dobrogei – Bibliografie: Athenaios (sec. III) - „Banchetul înțelepților”

Istoria Dobrogei – Bibliografie: Athenaios (sec. III) - „Banchetul înțelepților”

2513