06 Nov, 2020 00:00
3441
„Mă găsesc încă sub impresiunea celor dintâi alegeri parlamentare din provincia noastră. Parcă-i văd: toţi desculţii, hămesiţii, paraziţii cluburilor şi ai diverselor localuri de noapte, înţoliţi acum cu câte un pardesiu nou, căptuşiţi cu un prim strat de grăsime, datorită acontului din fondurile zise secrete, plini de gaze spirtoase şi mai ales de fumuri, - chemaţi la putere, cum ocupă coridoarele şi cabinetele celor două prefecturi, «poantând» şi «preparând» alegerile ...
Unul e însărcinat cu alegătorii, cari vor fi reţinuţi acasă; altul clasează numele acelora, cari vor fi aduşi «pachet» la vot; al treilea, proaspăt funcţionar superior al regimului, întocmeşte lista persoanelor, cari vor fi chemate de prefectul sau poliţaiul respectiv şi puse să jure pe copii, pe neveste, pe vitele din bătătură, că vor vota pe «omul indicat de Rege să reprezinte țara în aceste momente de grea cumpănă»;
- al patrulea se ocupă cu candidaţii de slujbe şi cu solicitatorii a tot felul de favoruri; al cincilea, cel mai spătos, se obligă să convingă pe cetățenii mai recalcitranţi, - şi fiecare din aceştia îşi execută, în ziua de alegere, partea de program, cu o punctualitate în raport - vorba d-lui Tache Ionescu - cu «revărsarea Nilului» ...
Parcă-i văd, - îi judec însă şi astăzi, cu aceeaşi compătimire cu care îi priveam şi atunci! Bieţi ticăloşi, meniţi a servi de coadă de topor azi unuia iar mâine altuia, ursiţi a fi luaţi a doua zi la goană, pentru ca să umple iar cafenelele afumate şi tavernele înăcrite! ...
Creaturi ale partidelor politice, nenorociţii aceştia formează cea mai grea şi mai urâcioasă a lor povară ... Măcar cele d'intâi alegeri parlamentare din Dobrogea însă, trebuiau - şi puteau - să fie scutite de o aşa nevrednică ticăloşie şi de aceşti bieţi ticăloşi ! Relevez lucrul, nu ca o protestare înpotriva regimului actual - căci oricare altul din partidele noastre ar fi procedat la fel ! - ci ca un simplu document al timpului.
Dar, în sfârşit guvernul are şi reprezentanți dobrogeni în sfatul, care în mod mecanic îl descarcă de toate gestiunile. Alegerea acestora, afară de două fericite excepțiuni, a fost cea mai cumplită palmă ce s'a putut aplica vr'o dată ţării româneşti.
A căuta cu orice preţ să dovedeşti că, nici după treizeci şi cinci de ani, România n 'a fost în stare să formeze în Dobrogea 14 cetăţeni, cari s'o reprezinte cu vrednicie şi cu cinste - şi fixarea celor 14 candidaţi guvernamentali, străini de locul şi de păsurile noastre face această dovadă - constitue o ruşine şi o nedemnitate, pe care, dacă politicianismul român le utilizează, neamul românesc nu le merită însă cu nici un preţ ...
Următorul dialog absolut autentic dă întreaga şi cea mai înaltă măsură a valoarei «reprezintanţilor» Dobrogei.
M. Sa Regele, primind comisiunea cu răspunsul la adresa de mesaj a Senatului şi oprindu-se în faţa d-lui M. Sipsomo, alesul Tulcei, îl întreabă :
- D-v., senator ? Aveţi etatea ?
- Îmi lipsesc numai câteva Juni, Majestate.
- Unde aţi fost ales ?
- La Tulcea, Sire.
- Aţi fost vreodată pe acolo ?
- Da, Majestate, Am stat o Jună, în timpul alegerilor.
- Lacul Razelm l-aţi vizitat ?. .. Frumos judeţ !
Orice comentarii ar scădea savoarea acestei picanterii cu adevărat regale. Să urmărim însă un moment la lucru pe «aleşii» Dobrogenilor şi pe aceia cari i-au oploşit.
Vizitaţi un moment fie cabinetele celor doi prefecţi dela Tulcea şi dela Constanța, sau, însoţiţi de o călăuză, nimeriţi şi pătrundeţi în saloanele din Capitală ale deputaţilor şi senatorilor dobrogeni. Dacă auzul nu vă va fi distras de răcnetele vreunui partizan, care, coborând scările, ridică cruci şj dumnezei la adresa «Mesiei» de până mai deunăzi, - preocuparea întreagă vi se va atrage asupra împărăţiei diferitelor posturi dela diversele comune din cele două judeţe.
Nu exagerăm de loc: În cabinetul prefectului de Constanţa au avut loc scene şi s'au schimbat cuvinte de un trivialism scabros între un «elector» şi un «fruntaş». Prefectul de Tulcea nu ştie cum să mai împace pretențiunile «colaboratorilor». Plescăit de buze şi rânjet de colţi în toate părțile. Câini flămânzi, cari se bat pe bucățile de hoit încă proaspăt !
Şi în timpul acesta, la frontiera noastră cu porţile date de perete, bubue tunul, se ferecă şi se desferecă destine de împărați, se fac şi se prefac popoare, se ascut săbii străine şi se discută soarta ţării româneşti şi a Dobrogei în special, - da, în timpul acesta, când prefecţii şi parlamentarii noştri împart partizanilor lor slujbele şi ghelirurile din Dobrogea.
Curat, ţara piere şi baba se piaptănă !”
Ti-a placut articolul?
Adauga un comentariu
Nume:
Email:
Comentariu*: