#GhidDobrogean1924: Asociațiile sportive din Constanța interbelică

Echipa de fotbal a Clubului Sportiv „Victoria“, 1924. Sursă foto: „Constanţa şi Techirghiol, 1924: ghid ilustrat pentru vizitatori” de de Th. Ionescu și I. N. Duployen
  • Autorii fac un istoric al orașului de la malul mării, din timpurile legendare, trecând prin epoca romană și stăpânirea turcească, și până în „vremurile noi”. Printre numeroasele teme pe care le abordează lucrarea, regăsim și o rubrică dedicată asociațiilor sportive din Constanța din anul 1924. 

Cele aproape 200 de pagini ale volumului „Constanţa şi Techirghiol, 1924: ghid ilustrat pentru vizitatori”ne poartă cu un secol în urmă, în atmosfera interbelică a urbei pontice aflate în plin avânt economic.
 
Lucrarea a fost alcătuită de Th. Ionescu și I. N. Duployen și este gândită ca o prețioasă călăuză, atât pentru turiștii sosiți pe litoral, dar și pentru localnicii care se puteau astfel familiariza cu istoria, geografia sau etnografia spațiului dobrogean.
 
Buni cunoscători ai oraşului de la malul mării, autorii îl pun în lumină sub toate aspectele şi reuşesc să trezească interesul prin modul pitoresc de prezentare și structurare a materialului.
 
Parfum de epocă se degajă din textele de promovare (prime încercări de publicitate) dedicate firmelor existente în Constanța: hoteluri, restaurante, drogherii, ateliere de manufactură sau reparații, bănci, societăți de asigurări, magazine de coloniale, prăvălii de încredere, medici, avocaţi etc. Toți cei care și-au dorit promovarea afacerii au apărut în acest ghid, cu tiraj impresionant, răspândit de editorii săi pe tot teritoriul României.
 
Au fost promovate, de asemenea, publicațiile care apăreau în anii ’20 la Constanța - ziarul „Dacia”, revista „Dobrogea economică”, ziarele „Dobrogea jună” sau „Marea Neagră”.
 
Autorii fac un istoric al orașului de la malul mării, din timpurile legendare, trecând prin epoca romană și stăpânirea turcească, și până în „vremurile noui”. Este prezentată geografia urbei, ghidul străzilor, în ordine alfabetică, liste de telefoane ale instituțiilor, firmelor, dar și a puținelor persoane fizice care dețineau la vremea aceea miraculosul mijloc de comunicare. Sunt trecute în revistă (cu fotografii ale celor aflați la conducere) autorități publice, ecleziastice, civile și militare: Episcopia, Prefectura, Primăria, Gara Constanța, Tribunalul, Căpitănia Portului, Comandamentul Diviziei de mare etc.
 


Un capitol interesant din lucrarea de față este reprezentat de expunerea asociațiilor sportive din Constanța anului 1924. Autorii notează câteva detalii despre acestea, punctând doar informațiile importante, precum sediul, persoane de contact, lideri etc. Aflăm, astfel, ce sporturi jucau constănțenii în perioada interbelică, dar și echipele de fotbal, baschet etc. Potrivit volumului, după Primul Război Mondial, domeniul sportiv s-a dezvoltat impresionant în Constanța, înființându-se numeroase cluburi și asociații sportive.

Textul integrat în lucrarea antemenționată ne introduce în atmosfera acelor ani prin detaliile oferite și contrucția narativă spefică, cititorul parcurgând ușor rândurile redate mai jos:
 
„«Victoria» reînfiinţată în 1920 (e unul din primele cluburi reînfiinţate după răsboi, există din 1913) practică numai foot-ball-ul. Echipa I, deţinătoarea cupei «N.Razis» pe 1924. Are 85 membri din care 15 fondatori şi 70 activi.
Sediul: strada Traian (corn. Cohortei «Ovidiu»)
Preşedinte: Avocat Dan Alecu.

«Tricolor» (filiala clubului cu acelaş nume din Bucureşti) înfiinţat în anul 1922 de un grup de elevi de liceu din fosta soc. sportivă «Diana» practică: foot-ball-ul şi tenis. Echipa I (micuţă) e deţinătoarea cupei «Radu Sinezia». Are 90 mernbri din care 15 fondatori şi 75 activi.
Sediul: Str. Lascar Catargiu.
Preşedinte: Tase Protopopescu.
Preşedinte de onoare: prof. N. Constantinescu-Pană.

«Săgeata» înfiinţată în 1920 de un grup de vreo 10 elevi de liceu şi ai Şc. Sup. de Comerţ. Practică foot-ball-ul şi canotaj-ul. Membrii sunt 90 din care 11 fondatori şi 79 activi
Sediul: Str. I. Orădişteanu 57
Preşedinte: Ing. Stoenescu-Dunăre.

«Prietenii Naturii» (filiala clubului cu acelaş nume din Bucureşti). Înfiinţat în 1923. Practică foot-ball-ul şi box. Are 50 membri activi.
Sediul: Str. I. Bolintineanu 27
Preşedinte: Haralamb lacob

«Elpis» (greacă) cel mai vechi club din Constanţa, înfiinţat în 1914 având activitate continuă. Practică: foot-ball-ul, basket-ball, tenis şi atletică uşoară. Are 85 membrii.Sediul: Str. Al. Lahovari. 7
Preşedinte: Al. Patras.
Preşedinte de onoare: Adamide, Consulul Ellen

«Venus» (filiala clubului cu acelaş nume din Bucureşti). Înfiinţat în anul 1923. Practică numai foot-ball. Are 50 membri.
Sediul: Str. General Mânu 4.
Preşedinte: O. Tănăsescu.
Preşedinte de onoare: Al. Vidopol.

«Arfio» (armeană) Înfiinţat în 1922 Februarie şi la 22 Iulie 1922 a fuzionat cu filiala 37 a cercetaşilor Uniunei Armene de Educaţie fizică. Practică: foot-baal-ul şi atletică uşoară. Are 99 memmbri, din care 18 fondatori, 81 activi plus 7 onorifici.
Sediul (secretariat) ştr. D. A. Sturza 2.
Preşedinte: V. Ovanesian
Preşedinte de onoare: Djivian Altunian, (Consulul Republicii Armene).

 «Boxing-Club» înfinţată la 1 Mai 1923 de un grup de elevi de liceu. Practică box şi atletică uşoară. Are 105 membri din care 15 fondatori şi 90 activi.
Sediul strada Traian 28. Preşedinte Benderll M.
Preşedinte de onoare: Prof. N. Constantinescu-Paha.

«Cercul Militar» (secţiunea de tenis). Practică tenisul. Are 15 membri.
Sediul: B-dul Ferdinand.
Preşedinte: Colonel Băibulescu, Comand. Reg. 34 Inf.

«Tennis-Club» înființat în anul 1919 practică tenisul. Are 56 membri.
Sediul: Biroul Serv. Port. Maritime.
Preşedinte: inginer Petre Mocanu.
Vicepreşedinte: Vasile Belu.

«Jacht-Club Regal Român» (J. C. R. R ) înfiinţat la 24 Aprilie 1921. Practică sporturi nautice (Yachting, canotaj, nataţiune regate, apolo).
Sediul: Piaţa Independenţei
Preşedinte de onoare: M. S. R. Ferdinand.
Președinte activ: A. S. R. Prinţul Carol.“

Descarcă gratuit volumul „Constanţa şi Techirghiol, 1924: ghid ilustrat pentru vizitatori” de Th. Ionescu și I. N. Duployen
 
Sursă foto: „Constanţa şi Techirghiol, 1924: ghid ilustrat pentru vizitatori” de de Th. Ionescu și I. N. Duployen
 
Citește și:

#GhidDobrogean1924: „Ziare, reviste, publicațiuni“ din Constanța interbelică

 
 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

1475
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

1326
Istoria Dobrogei - Bibliografie:  Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

1569
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

1157
#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

1264
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

972
#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

1140
#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

1148
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

1544
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

1713
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

1623
#citeșteDobrogea: Contraamiralul Nicolae Dumitrescu-Maican, la comanda flotilei în timpul războiului de independență

#citeșteDobrogea: Contraamiralul Nicolae Dumitrescu-Maican, la comanda flotilei în timpul războiului de independență

1567
Istoria Dobrogei – Bibliografie: Solinus (sec. III) – „Culegere de fapte memorabile”

Istoria Dobrogei – Bibliografie: Solinus (sec. III) – „Culegere de fapte memorabile”

2275
#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

2280
#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

2088
#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Industria din oraşul Tulcea şi din toată Dobrogea este încă nulă“ (II)

#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Industria din oraşul Tulcea şi din toată Dobrogea este încă nulă“ (II)

1779
#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Vânzarea lânurilor s-a făcut sub condiții deplorabile“ (I)

#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Vânzarea lânurilor s-a făcut sub condiții deplorabile“ (I)

1897
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Scutul de la Dura-Europos

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Scutul de la Dura-Europos

2530
Istoria Dobrogei – Bibliografie: Athenaios (sec. III) - „Banchetul înțelepților”

Istoria Dobrogei – Bibliografie: Athenaios (sec. III) - „Banchetul înțelepților”

2507
#DobrogeaDigitală: „Populațiunea“ orașului Tulcea din anul 1879

#DobrogeaDigitală: „Populațiunea“ orașului Tulcea din anul 1879

2719