#GhidDobrogean1924: „Ce e de văzut la Constanța?“ - Cazinoul, Sala de arme, Monumentul Eroilor


 
  • Autorii fac un istoric al orașului de la malul mării, din timpurile legendare, trecând prin epoca romană și stăpânirea turcească, și până în „vremurile noui”. În primul capitol este integrată și o rubrică dedicată prezentării principalelor monumente, clădiri, edificii, instituții, statui, lăcașe de cult din Constanța din anul 1924. 

Cele aproape 200 de pagini ale volumului „Constanţa şi Techirghiol, 1924: ghid ilustrat pentru vizitatori” ne poartă cu un secol în urmă, în atmosfera interbelică a urbei pontice aflate în plin avânt economic.
 
Lucrarea a fost alcătuită de Th. Ionescu și I. N. Duployen și este gândită ca o prețioasă călăuză, atât pentru turiștii sosiți pe litoral, dar și pentru localnicii care se puteau astfel familiariza cu istoria, geografia sau etnografia spațiului dobrogean.

Buni cunoscători ai oraşului de la malul mării, autorii îl pun în lumină sub toate aspectele şi reuşesc să trezească interesul prin modul pitoresc de prezentare și structurare a materialului.
 
Un parfum de epocă se degajă din textele de promovare (prime încercări de publicitate) dedicate firmelor existente în Constanța: hoteluri, restaurante, drogherii, ateliere de manufactură sau reparații, bănci, societăți de asigurări, magazine de coloniale, prăvălii de încredere, medici, avocaţi etc. Toți cei care și-au dorit promovarea afacerii au apărut în acest ghid, cu tiraj impresionant, răspândit de editorii săi pe tot teritoriul României.
 


Au fost promovate, de asemenea, publicațiile care apăreau în anii ’20 la Constanța - ziarul „Dacia”, revista „Dobrogea economică”, ziarele „Dobrogea jună” sau „Marea Neagră”.
 
Autorii fac un istoric al orașului de la malul mării, din timpurile legendare, trecând prin epoca romană și stăpânirea turcească, și până în „vremurile noui”. Este prezentată geografia urbei, ghidul străzilor, în ordine alfabetică, liste de telefoane ale instituțiilor, firmelor, dar și a puținelor persoane fizice care dețineau la vremea aceea miraculosul mijloc de comunicare. Sunt trecute în revistă (cu fotografii ale celor aflați la conducere) autorități publice, ecleziastice, civile și militare: Episcopia, Prefectura, Primăria, Gara Constanța, Tribunalul, Căpitănia Portului, Comandamentul Diviziei de mare etc.
 
Continuăm cu următorul subcapitol al lucrării mai sus menționate, intitulat „Ce e de văzut la Constanța?“, cu prezentarea a trei monumente simbol ale Constanței din anul 1924. Paginile acestui subcapitol descriu obiectivele principale care pot fi vizitate în Constanța și chiar în împrejurimile ei. Autorii trec în revistă monumente, clădiri, statui, lăcașe de cult. Printre acestea se află și o amplă prezentare a statuii lui Ovidiu din piața care îi poartă numele, apoi o largă relatare despre lăcașele de cult, continuând cu edificiile din ediția curentă.
 
Autorii au integrat în această rubrică prezentarea Monumentului Eroilor, Sala Armelor a Regimentului 34 Infanterie și a Cazinoului comunal. Detaliile oferite ne proiectează în acei ani, fiind descrise sălile Cazinoului,  aspectele arhitecturale, evenimentele petrecute aici, continuând cu Sala Armelor și Monumentul Eroilor cu o prezentare captivantă a poveștilor istorice ale acestora.
 
Pentru a putea identifica cele prezentate, mai jos precizăm numele actuale ale străzilor menționate în textul citat, conform lucrării „Onomastica străzilor din Constanța“, de Petre Covacef, publicată în anul 2010:
 
Strada Mircea - astăzi strada Mircea cel Bătrân
Bulevardul General Averescu  - astăzi faleza Cazinoului
Strada Eternității - astăzi strada Cibinului
 
Redăm în cele ce urmează fragmentele cuprinse în lucrare despre tema deja menționată:
 
„Cazinoul Comunal, bul. Gen. Averescu
 

Clădire impozantă, în stil modern, secesion; operă a arhitectului Renard. E aşezat pe malul mărei, pe Bul. Gen. Averescu. Posedă o terasă splendidă în mare. Interiorul somptuos, săli de joc, sală de teatru şi concert, bufet, restaurant de primul ordin. Două orchestre, una naţională în sala restaurantului şi alta clasică pe terasă dau zilnic concerte.
 
Se organizează foarte des serbări, festivaluri şi baluri foarte reuşite şi foarte cercetate. Trupe de teatru cu elemente distinse, face stagiune de vară. În aripa dreaptă a Cazinoului, în mare, este construit un mic dig ce formează un port, în miniatur pentru bărcile cu pânze, rame şi motor. Preumblări pe mare, ziua şi seare.
 
Sala de arme a Reg. 34 inf., str. Mircea
 
Din iniţiativa şi sârguinţa d-lui Col. Bărbulescu, comandantul regimentului, sala de arme a căzărmei a fost transformată într’o capelă de onoare pentru comemorarea actelor de vitejie ale ostaşilor şi pentru veşnicia eroilor ce au aparţinut acestui regiment, morţi pe câmpul de glorie. E un fericit început de muzee militare şi care merită de a fi vizitat. Sunt expuse: arme, trofee, potretele eroilor, hărţi etc. etc. Se poate vizita în toate zilele cu învoirea d-lui Comandant sau a ajutorului său.
 
Monumentul Eroilor, str. Eternității
 
În cimitirul de onoare, al eroilor, de pe str. Eternităţei se află un interesant monument consacrat celor ce şi-au jertfit viaţa pentru întregirea neamului. Monumentul se compune dintr’o coloană de granit de Bulgaria, de 6 m. înălţime, aşezat pe o bază de 6 m.p., formată din 4 trepte. În vârful coloanei, un vultur de bronz, cu aripele deschise. Pe coloană o cruce şi inscripţia 1916 - 1919,
 
Monumentul acesta îşi are istoria lui. În anul 1919 D-l Dr. Bârzănesci, medicul şef al spitalului Comunal, era medic de secţie la C. f. r. şi într’una din inspecţiile ce le făcea pe linie, a găsit, pe câmp, în apropiere de gara Hamangia, petre cioplite, pentru un monument, un leu, cu botul pe labe, şi un vultur din bronz. D-l Dr. Bânzănescu, a avizat imediat statul major al Corp. 5 de armată.
 
Făcându-se cerceiări s’a aflat că bulgarii, care ocupaseră Dobrogea, hotărâse ridicarea acestui monument spre a comemora victoria lor pe care o credeau definitivă şi spre a însemna punctul cel mai înaintat al invaziei lor în Dobrogea. D-l General Pătraşcu, pe atunci Comandantul Corpului 5 de armată, a dispus că monumentul să fie ridicat de pe câmp şi să se aşeze în cimitirul eroilor.
 
Monumentul a fost mutat fără leul de bronz şi inaugurat cu mare pompă în anul 1922.“
 
Descarcă gratuit volumul „Constanţa şi Techirghiol, 1924: ghid ilustrat pentru vizitatori” de Th. Ionescu și I. N. Duployen
 
Sursă foto: „Constanţa şi Techirghiol, 1924: ghid ilustrat pentru vizitatori” de de Th. Ionescu și I. N. Duployen și ZIUA de Constanța
 
Citește și:

#GhidDobrogean1924: „Ce e de văzut la Constanța?“ - Așezăminte de cult (II)

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

557
#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

595
#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Industria din oraşul Tulcea şi din toată Dobrogea este încă nulă“ (II)

#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Industria din oraşul Tulcea şi din toată Dobrogea este încă nulă“ (II)

795
#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Vânzarea lânurilor s-a făcut sub condiții deplorabile“ (I)

#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Vânzarea lânurilor s-a făcut sub condiții deplorabile“ (I)

1017
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Scutul de la Dura-Europos

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Scutul de la Dura-Europos

1547
Istoria Dobrogei – Bibliografie: Athenaios (sec. III) - „Banchetul înțelepților”

Istoria Dobrogei – Bibliografie: Athenaios (sec. III) - „Banchetul înțelepților”

1609
#DobrogeaDigitală: „Populațiunea“ orașului Tulcea din anul 1879

#DobrogeaDigitală: „Populațiunea“ orașului Tulcea din anul 1879

1846
#citeșteDobrogea: Colonelul Anton Barbieri, un comandant italian pentru flota statului român

#citeșteDobrogea: Colonelul Anton Barbieri, un comandant italian pentru flota statului român

1660
#DobrogeaDigitală: Producția de lână din Dobrogea anului 1879 - „Lâna e aceea ce interesează direct pe Europa“

#DobrogeaDigitală: Producția de lână din Dobrogea anului 1879 - „Lâna e aceea ce interesează direct pe Europa“

1588
#DobrogeaDigitală: Grânele cultivate în Dobrogea anului 1879 - „Nu există isul maşinelor agricole“

#DobrogeaDigitală: Grânele cultivate în Dobrogea anului 1879 - „Nu există isul maşinelor agricole“

1463
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Laerțiu (sec. III) - „Viețile, doctrinele și cugetările filozofilor vestiți”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Laerțiu (sec. III) - „Viețile, doctrinele și cugetările filozofilor vestiți”

1957
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Origene (sec. II-III) - „Împotriva lui Celsus”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Origene (sec. II-III) - „Împotriva lui Celsus”

2334
#citeșteDobrogea: Norme de serviciu existente în cadrul comunei urbane Constanța în anul 1941

#citeșteDobrogea: Norme de serviciu existente în cadrul comunei urbane Constanța în anul 1941

2532
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Herodian (sec. II-III) - „Istoria împăraților de după Marcus, în opt cărți”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Herodian (sec. II-III) - „Istoria împăraților de după Marcus, în opt cărți”

2841
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Cassius (sec. II-III) - „Istoria romană”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Cassius (sec. II-III) - „Istoria romană”

2797
#DobrogeaDigitală: „Pescuirile“ din Dobrogea anului 1879 - „Lacul Razim este cel mai important din acestea“

#DobrogeaDigitală: „Pescuirile“ din Dobrogea anului 1879 - „Lacul Razim este cel mai important din acestea“

2551
#DobrogeaDigitală: „Salinele și carierele“ Dobrogei din anul 1879 - „Cele mai importante sunt acelea din împrejurimile Tulcei și Măcinului“

#DobrogeaDigitală: „Salinele și carierele“ Dobrogei din anul 1879 - „Cele mai importante sunt acelea din împrejurimile Tulcei și Măcinului“

2518
#DobrogeaDigitală: Pădurile Dobrogei din anul 1879 - „Bogăția forestieră a Dobrogei este încă mare“

#DobrogeaDigitală: Pădurile Dobrogei din anul 1879 - „Bogăția forestieră a Dobrogei este încă mare“

2672
#citeșteDobrogea: Anul 1937 în cadrul Seminarului  Musulman din Medgidia

#citeșteDobrogea: Anul 1937 în cadrul Seminarului Musulman din Medgidia

2789
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Filostrat (sec. II-III) - „Viața lui Apollonios din Tanya”, „Heroicos”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Filostrat (sec. II-III) - „Viața lui Apollonios din Tanya”, „Heroicos”

3448