Istoria Dobrogei - Bibliografie: Sofokleos (497 î.H. - 405 î.H.) - „Oedip rege”, „Tereu”, „Triptolem” (galerie foto)

Scriitorul grec Sofokleos/Sofocle (497 î. H.-405 î. H.) a menționat pe regele get Charnabon, traci, sciți și Dunărea în tragedille „Oedip rege”, „Tereu” și „Triptolem.”
 
Sofocle (497 î. H. – 405 î. H.) s-a născut în polis-ul  Atena, în familia unui armurier proprietar de sclavi, care a avut astfel posibilitatea materială de a-i oferi o bună educație: filosofie, literatură, muzică, gimnastică.
 

 
Viața sa a coincis cu perioada de apogeu a marelui oraș grec, numită și „secolul de aur” sau „secolul lui Pericle”. El a participat la activitățile publice, exercitând și funcția  militară de strateg în 441 î. H.–439 î. H.
 
Posteritatea îl include în trioul marilor tragedieni greci antici lături de Eschil și Euripide. Sofocle a perfecționat tehnica tragediei învățate de la Eschil prin  mărirea numărului actorilor și a coriștilor.
S-au păstrat în întregime numai 7 din operele sale.
 
În „Oedip rege” (1227-1229), tragedianul prezintă Istros/Dunărea ca una din apele  purificatoare a faptelor rele ale oamenilor: „De bună seamă cred că nici Istrul, nici Phasisul nu ar putea spăla, purificând-o, această casă. Atât de multe nelegiuiri ascunde ea.” Termenul „casă” făcea referire la dinastia Labdacizilor din Teba (Beoția/Grecia centrală), al cărei membru era și Oedip.
 
Într-un fragment din Triptolemos//Triptolem (Fr. 547), Sofocle îl menționează pe un rege contemporan: „Și Charnabon, care în timpurile de față domnește peste geți.” Cum coloniile grecești Histria/Istria, Tomis/Constanța, Callatis/Mangalia și Dionysopolis/Balcic (Cadrilater/Bulgaria) erau în plină dezvoltare în sec. V î. H., este foarte probabil să fie vorba de geții din Dobrogea. Despre geți a scris mai mult și contemporanul lui Sofocle, Herodot din Halicarnas (Asia Mică), dar care a prezentat evenimente din sec. VI î. H., informațiile obținându-le într-o călătorie pe litoralul vestic al Pontos Euxinos/Marea Neagră.
 
Într-un fragment din TereosTereu” (Fr. 523), tragedianul îi amintește pe tracii adoratori ai Soarelui și buni călăreți: „O, Soare, lumină prea cinstită de tracii iubitori de cai!”. Tereu era un rege mitologic al tracilor, considerat fiul al lui Ares, zeul grec al războiului. Herodot precizase că geții erau o ramură tracilor.
 
Într-un fragment din Oinomaos (Fr. 432), scriitorul prezintă un obicei al sciților din stepele nors-pontice (Ucraina): „Cu pielea capului jupuită cu păr cu tot, ca ștergar, după chipul scitic.”. Sciții făceau parte din ramura iraniană a marii familii de popoare indoeuropene.
 
Bibliografie cronologică
 
EUGEN DINESCU, Note explicative pe lângă tragediile lui Sofocle, Câmpulung, Tipografia, legătoria de cărți și librăria Gh.N. Vlădescu, 1909
AUGUSTUS NAUCK (ed.), Tragicorum Graecorum Fragmenta, editio secunda, Teubner, Leipzig, 1926.
SOPHOCLE, Oeuvres, text etabli et traduit par Paul Masqueray, vol. I-II,  les Belles lettres, Paris, 1929-1934.
ION ZAMFIRESCU, Istoria universalăa teatrului, Editura de stat pentru literatură și artă, București, 1958,
LIVIU RUSU, Eschil, Sofocle, Euripide, București, Editura Tineretului, 1961
GHEORGHE ȘTEFAN (redactor responsabil) /INSTITUL DE ARHEOLOGIE AL ACADEMIEI RPR, Izvoare privind istoria României, vol. I, Ed. Academiei R. P.R., București, 1964., (VII. Sofocle)
ARAM M. FRENKIAN, Interesul suferinței umane la Eschil, Sofocle și Euripide, București, Editura pentru literatura universală, 1969
ZOE DUMITRESCU - BUȘULENGA, Sofocle și condiția umană, București, Albatros, 1974.
HORIA DUMITRU OPREA, Viața lui Sofocle, „Istorii regăsite”, 27 ianuarie 2018, https://istoriiregasite.wordpress.com/
OVIDIU DRÎMBA, Istoria literaturii universale, Ed. Saeculum I.O. și Vestala, București, 2004
DANIEL S. BURT, 100 cei mai mari scriitori ai lumii, Editura Lider, București, 2005 
 
Despre Marius Teja
 
Marius Virgil Teja s-a născut în judeţul Constanţa, în anul 1969. A absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti şi are un master în Relaţii Internaţionale, absolvit la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. A fost profesor de Istorie şi Cultură Civică, muzeograf, voluntar after school, iar în prezent, lucrează la Radio Armănamea.
 
Citeşte şi:
 

Colaborare ZIUA de Constanţa Călătorie prin istoria dobrogeană cu Marius Teja

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Simonides (556 î. H. - 468 î. H.) - „Epigrame“

 

Galerie foto: