Medgidia în perioada comunistă (I)

După instaurarea regimului comunist în România, primarii vor fi numiţi de autorităţi. Politica statului şi a Partidului Comunist Român vor fi implementate la nivel local prin intermediul primarilor. Statul susţinea planurile autorităţilor locale şi controla îndeaproape activitatea edililor locali. Primul primar la orașului în perioada comunistă a fost Ivan Trofimov ce a condus destinele orașului în perioada 1949-1953.   
    
Printre măsurile adoptate de acest primar putem aminti faptul că se hotăra mutarea oborului de vite la marginea oraşului, transportul produselor din carne, cu căruţa zincată de la abator la hală, în condiţii de igienă, deschiderea a două restaurante, la gară şi în centrul oraşului, în piaţă; unificarea celor două fabrici de sifoane, ce se aflau în proprietatea industriaşilor din perioada interbelică, Hillerin şi Petricu şi naţionalizarea unei Morii lui Stănilă.
 
La 28 octombrie 1950, au fost aleşi 27 de deputaţi. Prin vot, era ales preşedintele Ion Spătaru, secretarul Nicolae Aurelia şi vicepreşedintele Maria Dragoş. Au fost exprimate 11.223 voturi, din cei 11.559 participanţi, voturi pentru – 11.223, împotrivă- 159 de voturi şi anulate- 177 de voturi.
Din Comisia de învăţământ făceau parte: Şaban Negip, Nicolae Aurelia, Daculă Nicolae, din Comisia pentru sănătate făceau parte: Izmet Mustafa, Piţigoi Elena, din Comisia industriei locale: Dermegui Gheorghe, Fecioru Ecaterina, Caruca Constantin, din Comisia de buget: Ivan Trofimov, Şpac Vasilică, Gheorghe Radu; din Comisia pentru comerţ - Spătaru Ion, din Comisia pentru prevederi locale – Solomon Tudor, iar din Comisia pentru agricultură –Tudor Ion.
Au fost adoptate următoarele măsuri:

• aprovizionarea populaţiei cu lemne şi petrol, situația de criză resimțită fiind acută după război,
• repararea uneltelor agricole, în special cu sprijinul atelierului de mașini agricole ce aparținuse industriașului Voicu Oprică,
• achiziţionarea a 43.000 kg de furaje pentru vite,
• extinderea reţelei electrice în oraş şi la periferii pe o lungime de 1,5 km şi instalarea a 25 de lămpi ( uzina electrică dată în folosință în perioada interbelică era funcțională),
• amplasarea a 5 cişmele de apă în oraş,
• înfiinţarea serviciului de ecarisaj,
• înfiinţarea unui cămin pentru copii,
• săparea a 117 ml către şoseaua Peştera,
• veniturile încasate au depăşit cheltuielile cu 234%, înregistrându-se un excedent bugetar,
• participarea cadrelor didactice la muncă de teren, în zilele de luni, miercuri şi vineri, pentru a convinge populaţia să îşi înscrie copiii la şcoală. Se ducea o politică de alfabetizare și de eradicare a abandonului școlar.

Aceste măsuri veneau să introducă starea de normalitate în localitate, în condițiile instaurării noului regim politic.
 
În procesul verbal al Consiliului Popular întrunit în 3 aprilie 1951 se raportau realizările administraţiei locale printre care:

• repararea podului de pe strada Iosif V.Stalin ( numele liderului sovietic deja era prezent)
• repararea a două pistoane la motorul de 250 HP de la Uzina electrică,
• repararea motorului de 60 HP de la Uzina electrică,
•  prelungirea reţelei electrice de pe strada Panair ( strada târgului), cu 200 ml,
• repararea căruţelor de la serviciul de salubritate, cu suma de 15.000 lei,
• plan de electrificare pentru Medgidia, Valea Dacilor şi Remus Opreanu (localități limitrofe), în valoare de 30.100.000 lei,
• creşă pentru 30 de copii, cărora trebuia să li se asigure hrana de patru ori pe zi,
• consultul medical al copiilor zilnic, de către un medic specialist,
• prelungirea planului cincinal ( primul plan cincinal se organizase în perioada 1951-1955),
• ajutor acordat „naţiunilor conlocuitoare”,
• transformarea în secţie financiară a raionului, a imobilului naţionalizat al lui Constantin Ţaţa, fost mare proprietar.

Putem conchide prin a spune că noul regim a impus un set de reguli care trebuiau respectate de cetățeni, iar interesele commune primau în fața celor individuale.
 
Surse bibliografice:
 
S.J.A.N.C., Fond Primăria Medgidia, Dosar 37/1947
S.J.A.N.C., Fond Primăria Medgidia, Dosar 54/1950-1951
Adrian Ilie, Medgidia. Istoria orașului din 1918 până în prezent, Editura Ex Ponto, Constanța, 2012
Idem, Primarii Medgidiei. Creștini și musulmani, Editura Ex Ponto, Constanța, 2017
  
 
Foto: „Declaraţia pentru pace” a naţionalităţilor conlocuitoare la Medgidia. Sursa: Colecţia George Neacşu
 
Despre Adrian Ilie
 
Licențiat și masterat în istorie - Universitatea „ Ovidius” Constanța, șef de promoție.
Doctor în istorie și cursuri postuniversitare - Universitatea din București.
Profesor - Colegiul Național Militar „Alexandru Ioan Cuza" Constanța/ Școala Gimnazială „Constantin Brâncuși” Medgidia.
Director adj. - Școala Gimnazială „Constantin Brâncuși” Medgidia (2017-2019).
Metodist, responsabil Cerc pedagogic și membru în Consiliul Consultativ (ISJ Constanța).
Autor al mai multor lucrări și studii despre Medgidia și Dobrogea.
Autor al unor studii și cărți de metodică și management.
Membru în Comisia Națională de Istorie din cadrul M.E.N.
Membru al Societății de Științe Istorice din România.
Membru al Asociației Culturale „Mehmet Niyazi” Medgidia.
Membru în grupurile de lucru pentru realizarea programelor școlare pentru gimnaziu în cadrul M.E.N. (Istorie /Istoria minorității turce în România).
Membru în Comisia monumentelor istorice Medgidia.
Realizator emisiune istorică - REPERE ISTORICE - Alpha Media TV (2013-2018).
Premii obținute pentru activitatea publicistică.
Premiul „Virgil Coman" pe anul 2017, conferit de Societatea de Științe Istorice din România.
 
Citeşte şi: 
 
Alexandru Ioan Cuza și francmasoneria
 

Galerie foto: