Noi cărți în Biblioteca digitală ZIUA de Constanța, semnate de fostul prefect al județului Călărași: „Familia regală a României şi meleagurile călărăşene” și „Administrația românească. Cadrilater (1913-1940)”


Cele două noi cărți pe care astăzi le oferim spre lectură cu acordul autorului – istoricul dr. Constantin Tudor - „Familia regală a României şi meleagurile călărăşene” și „Administrația românească. Cadrilater (1913-1940)” – constituie o nouă dovadă a faptului că Biblioteca digitală ZIUA de Constanța se bucură de încrederea și aprecierea tot mai multor personalități deschise către vitala digitalizare.


Istoricul Constantin Tudor, actualmente rector al Universităţii Populare „Petre V. Haneş“ din Călăraşi, devenea partener important – la sugestia istoricului constănţean Stoica Lascu - al proiectului intitulat #AdrianV.Radulescu-ctitorul, demarat de cotidianul ZIUA de Constanța în anul 2018.


Născut pe 14 aprilie 1952, în comuna Vlad Ţepeş, judeţul Călăraşi, dr. Constantin Tudor este întemeietorul Filialei Călăraşi a Arhivelor Naţionale, instituţie pe care a condus-o de la înfiinţare (1 februarie 1981) şi până la 30 octombrie 1989.
A fost prefect al judeţului Călăraşi în două rânduri (15 ianuarie-15 noiembrie 1996 şi 12 ianaurie 2001 - 13 decembrie 2004). În cel de-al doilea mandat a fost iniţiatorul proiectului de reabilitare a localului Prefecturii, proiect care a atras suma de 2 milioane de dolari de la Banca Mondială.
În perioada anilor 2009-2017 a ocupat funcţia de inspector şcolar general adjunct şi inspector şcolar general la Inspectoratul şcolar judeţean Călăraşi, funcţie din care s-a pensionat la 1 septembrie 2017.
Din aprilie 2018 este rector al Universităţii Populare „Petre V. Haneş“ Călăraşi.
Este căsătorit, are doi copii şi trei nepoţele.


„Familia regală a României şi meleagurile călărăşene”

Publicat sub egida Universității populare „Petre V. Haneș”, din Călărași, volumul îi are ca autori pe prof. Constantin Tudor și prof. Nicolae Țiripan și are la bază ani de documentare, studiu şi sinteză, cei doi semnatari nefiind partizanii unei anumite abordări istoriografice.


În primul din cele trei capitole ale volumului, dr. Constantin Tudor propune cititorilor scurte eseuri biografice ale membrilor Familiei Regale a României. Cel de-al doilea capitol, a cărui redactare aparţine prof. Nicolae Ţiripan, descrie vizitele şi legăturile directe ale Familiei Regale cu meleagurile călărăşene, pentru ca în cel de-al treilea capitol să fie prezentate extrase largi din sursele istoriografice care descriu vizitele Familiei Regale, precum şi modul în care a fost receptată Familia Regală de locuitorii meleagurilor călărăşene.
„Frumuseţea cărţii noastre este dată şi de numeroasele fotografii de epocă, inserate în paginile volumului, multe dintre ele în format color. Precizăm că fotografiile publicate sunt preluate din spaţiul public, nefiind supuse reglementărilor privind drepturile de autor”, afirma prof. Ţiripan, la momentul lansării, în luna mai 2019.
 

„Administrația românească. Cadrilater (1913-1940)

Lansat în anul în care se împlineau 65 de ani de la semnarea Tratatului de la Craiova (7 septembrie 2005), între guvernele României și Bulgariei, care consfințea retrocedarea către Bulgaria a Cadrilaterului, volumul de față reprezintă o muncă de cercetare istorică de mai mulți ani și care a fost concretizată în teza de doctorat a prof. Constantin Tudor, susținută la Universitatea din București în anul 1999.

Elaborarea lucrării a avut în vedere nu o tratare exhaustivă a problematicii administrației românești în Cadrilater, sub toate componentele ei, ci mai degrabă o prezentare sintetică a evoluției politico-administrative, economico-sociale și culturale a celor două județe – Caliacra și Durostor, ținând cont atât de cadrul general național, cât și de aspectele particulare ale acestei regiuni.
Autorul a intenționat să pună în valoare acele date, fapte și evenimente care să întregească informația istorică necesară elaborării unei monografii a României întregite din anii interbelici.


Citește și:

Apariţie editorială de excepţie Dr. Constantin Tudor şi prof. Nicolae Ţiripan restituie preţioase file de istorie - „Familia regală a României şi meleagurile călărăşene“




 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#DobrogeaDigitală: Medgidia în anul 1879 - „Negustori şi ţărani veneau aici chiar din țări foarte depărtate de Dobrogea“

#DobrogeaDigitală: Medgidia în anul 1879 - „Negustori şi ţărani veneau aici chiar din țări foarte depărtate de Dobrogea“

491
#citeșteDobrogea: Generalul Emanoil Boteanu, un prim comandant al Marinei Române

#citeșteDobrogea: Generalul Emanoil Boteanu, un prim comandant al Marinei Române

824
#DobrogeaDigitală: Mangalia în anul 1879 - „De trei ori a fost arsă şi jefuită“

#DobrogeaDigitală: Mangalia în anul 1879 - „De trei ori a fost arsă şi jefuită“

885
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iamblichos (sec. III-IV) - „Viața lui Pitagora”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iamblichos (sec. III-IV) - „Viața lui Pitagora”

1168
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Eusebiu (sec. III-IV) – „Cronica”, „Istorie bisericească”, „Pregătirea evanghelică”, „Viața împăratului Constantin”, „Către Constantin la treizeci de ani”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Eusebiu (sec. III-IV) – „Cronica”, „Istorie bisericească”, „Pregătirea evanghelică”, „Viața împăratului Constantin”, „Către Constantin la treizeci de ani”

1255
#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

1947
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

1524
Istoria Dobrogei - Bibliografie:  Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

1647
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

1208
#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

1299
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

999
#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

1161
#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

1170
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

1565
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

1750
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

1637
#citeșteDobrogea: Contraamiralul Nicolae Dumitrescu-Maican, la comanda flotilei în timpul războiului de independență

#citeșteDobrogea: Contraamiralul Nicolae Dumitrescu-Maican, la comanda flotilei în timpul războiului de independență

1589
Istoria Dobrogei – Bibliografie: Solinus (sec. III) – „Culegere de fapte memorabile”

Istoria Dobrogei – Bibliografie: Solinus (sec. III) – „Culegere de fapte memorabile”

2299
#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

2301
#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

2103