Preoţi şi biserici la sat: Parohia Vadu Oii, judeţul Consanţa (galerie foto)


Satul Vadu Oii, judeţul Constanţa, este situat în partea de nord-vest a judeţului, în Lunca Dunării, pe malul drept al fluviului. Este o localitate componentă a oraşului Hârşova, cu doar 80 de familii, ocupaţia de bază a locuitorilor fiind pescuitul şi creşterea animalelor.
 
Satul Vadu Oii a luat naştere în urma procesului de transhumanţă, încă de pe vremea stăpânirii otomane din Dobrogea. Vadu Oii era punctul de trecere a mocanilor cu oile, din Dobrogea otomană pe malul românesc al Dunării.
 
Și astăzi, în apropierea satului Vadu Oii este punct de trecere ce leagă judeţul Constanţa de judeţul Ialomiţa, printr-un pod, al doilea ca lungime din ţară, construit între anii 1966 şi 1970. Construirea podului a fost impusă cu necesitate de dezvoltarea economică a ţării şi creşterii traficului turistic către litoral. În anul 1960, trecerea peste Dunăre se făcea cu o navă ce asigura transbordarea a maximum 300 de vehicule zilnic, pentru ca, după câţiva ani, să se facă simţită necesitatea sporirii capacităţii de transbordare.
 
La finalul anilor '60, soluţia transbordării cu vase nu a mai făcut faţă, astfel că s-a realizat un pod plutitor. Condiţiile hidrometeorologice făceau imposibilă utilizarea acestui sistem circa 3 luni pe an, plus faptul că noaptea era închis. Lucrările de organizare a şantierului pentru actualul pod au început în august 1966, pentru ca în martie 1967 să se treacă la execuţia propriu-zisă. Podul a fost terminat şi dat în circulaţie pe 22 decembrie 1970.
 
Încă de la începutul existenţei sale, satul Vadu Oii a fost locuit doar de români creştini ortodocşi, care, până în anul 2005, depindeau pentru diverse slujbe religioase de unul din preoţii de la Hârşova. Odată cu numirea la Hârşova a preotului Nicolae Mândra, pe 1 mai 1998, a început conturarea ideii de a fi construit la Vadu Oii un lăcaş de cult. Astfel, pe 18 mai 2004 a fost pusă piatra de temelie a bisericii cu hramul „Sfântul Apostol Andrei” din Vadu Oii, de Înaltpreasfinţitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului şi de părintele Costea Vasile, protoiereul Protoieriei Hârşova, înconjuraţi de un sobor de preoţi şi diaconi.
 
Lucrările la temelia bisericii au fost coordonate de preotul Nicole Mândra, alături de domnul Tudor Nădrag, unul din primii ctitori ai bisericii şi viitor primar al oraşului Hârşova.
 
La 1 iunie 2005 Permanenţa Consiliului Eparhial al Arhiepiscopiei Tomisului înfiinţează Parohia Vadu Oii, prin desprinderea acesteia de Parohia Hârşova II, şi îl numeşte aici, ca prim paroh, pe preotul Daniel Aftene. Părintele Daniel Aftene continuă lucrările de construcţie a bisericii, iar pe 11 decembrie 2010 lăcaşul de cult este sfinţit de Înaltpreasfinţitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, şi de părintele Costea Vasile, protoiereul Protoieriei Hârşova, înconjuraţi de un sobor de preoţi şi diaconi. Pictura bisericii a fost realizată de pictorul Ion Borloveanu, din Ponoarele, judeţul Mehedinţi.
 
Printre ctitorii care au contribuit la construirea acestei biserici se numără: Ion Roşu, Tătaru Claudia, dr. Mitrică Adrian, Moroianu Dumitru, Calafuş Marian, Surghie Valentin şi Duşu Nicolae.
 
Preoţii care au slujit în Parohia Vadu Oii sunt: preotul Nicolae Mândra, preotul Daniel Aftene, preotul Dragomirescu Cătălin, preotul Ilie Constantin, iar din luna noiembrie 2014 la Vadu Oii slujeşte preotul Iulian Mîndra.
 

Preotul paroh Iulian Mîndra

 
Părintele Iulian Mîndra s-a născut pe 6 mai 1968, la Hârşova. Este absolvent al Seminarului Teologic „Sfântul Dionisie Exiguul” din Constanţa şi al Facultăţii de Teologie „Sfântul Apostol Andrei” din cadrul Universităţii „Ovidius” din Constanţa. Este căsătorit cu Mariana Holban, cu care are un băiat: Robert Mihail. A fost hirotonit diacon şi preot pe 16 ianuarie 2014 şi 13 iunie 2014, de Înaltpreasfinţitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, pe seama Catedralei Arhiepiscopale din Constanţa, iar de la 1 noiembrie 2014 slujeşte în Parohia Vadu Oii.
 
De la numirea sa aici, părintele Iulian Mîndra întreprinde o bogată activitate pastoral-administrativă, dar şi social-filantropică, mai multe familii din parohie aflându-se în diverse situaţii de risc. Din punct de vedere administrativ, părintele Iulian Mîndra a realizat mai multe lucrări de renovare şi înfrumuseţare, atât în interiorul, cât şi în exteriorul bisericii, lucrări care au culminat anul acesta cu ridicarea unei trapeze.
 
Bibliografie
 
Arhiepiscopia Tomisului la început de secol XXI, Protoieria Carsium, Editura Arhiepiscopiei Tomisului, Constanţa, 2016
 
https://ro.wikipedia.org/wiki/Podul_Giurgeni%E2%80%93Vadu_Oii 
 
Sursă foto: Arhiepiscopia Tomisului (foto deschidere Vali Vădănoiu)
 

Galerie foto:


Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

584
#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

606
#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Industria din oraşul Tulcea şi din toată Dobrogea este încă nulă“ (II)

#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Industria din oraşul Tulcea şi din toată Dobrogea este încă nulă“ (II)

807
#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Vânzarea lânurilor s-a făcut sub condiții deplorabile“ (I)

#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Vânzarea lânurilor s-a făcut sub condiții deplorabile“ (I)

1020
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Scutul de la Dura-Europos

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Scutul de la Dura-Europos

1554
Istoria Dobrogei – Bibliografie: Athenaios (sec. III) - „Banchetul înțelepților”

Istoria Dobrogei – Bibliografie: Athenaios (sec. III) - „Banchetul înțelepților”

1612
#DobrogeaDigitală: „Populațiunea“ orașului Tulcea din anul 1879

#DobrogeaDigitală: „Populațiunea“ orașului Tulcea din anul 1879

1849
#citeșteDobrogea: Colonelul Anton Barbieri, un comandant italian pentru flota statului român

#citeșteDobrogea: Colonelul Anton Barbieri, un comandant italian pentru flota statului român

1664
#DobrogeaDigitală: Producția de lână din Dobrogea anului 1879 - „Lâna e aceea ce interesează direct pe Europa“

#DobrogeaDigitală: Producția de lână din Dobrogea anului 1879 - „Lâna e aceea ce interesează direct pe Europa“

1591
#DobrogeaDigitală: Grânele cultivate în Dobrogea anului 1879 - „Nu există isul maşinelor agricole“

#DobrogeaDigitală: Grânele cultivate în Dobrogea anului 1879 - „Nu există isul maşinelor agricole“

1466
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Laerțiu (sec. III) - „Viețile, doctrinele și cugetările filozofilor vestiți”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Laerțiu (sec. III) - „Viețile, doctrinele și cugetările filozofilor vestiți”

1960
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Origene (sec. II-III) - „Împotriva lui Celsus”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Origene (sec. II-III) - „Împotriva lui Celsus”

2338
#citeșteDobrogea: Norme de serviciu existente în cadrul comunei urbane Constanța în anul 1941

#citeșteDobrogea: Norme de serviciu existente în cadrul comunei urbane Constanța în anul 1941

2535
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Herodian (sec. II-III) - „Istoria împăraților de după Marcus, în opt cărți”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Herodian (sec. II-III) - „Istoria împăraților de după Marcus, în opt cărți”

2844
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Cassius (sec. II-III) - „Istoria romană”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Cassius (sec. II-III) - „Istoria romană”

2801
#DobrogeaDigitală: „Pescuirile“ din Dobrogea anului 1879 - „Lacul Razim este cel mai important din acestea“

#DobrogeaDigitală: „Pescuirile“ din Dobrogea anului 1879 - „Lacul Razim este cel mai important din acestea“

2554
#DobrogeaDigitală: „Salinele și carierele“ Dobrogei din anul 1879 - „Cele mai importante sunt acelea din împrejurimile Tulcei și Măcinului“

#DobrogeaDigitală: „Salinele și carierele“ Dobrogei din anul 1879 - „Cele mai importante sunt acelea din împrejurimile Tulcei și Măcinului“

2521
#DobrogeaDigitală: Pădurile Dobrogei din anul 1879 - „Bogăția forestieră a Dobrogei este încă mare“

#DobrogeaDigitală: Pădurile Dobrogei din anul 1879 - „Bogăția forestieră a Dobrogei este încă mare“

2675
#citeșteDobrogea: Anul 1937 în cadrul Seminarului  Musulman din Medgidia

#citeșteDobrogea: Anul 1937 în cadrul Seminarului Musulman din Medgidia

2792
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Filostrat (sec. II-III) - „Viața lui Apollonios din Tanya”, „Heroicos”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Filostrat (sec. II-III) - „Viața lui Apollonios din Tanya”, „Heroicos”

3451