#StrăzidinConstanța - atunci și acum: Străzile I. V. Stalin și Cuza Vodă. Călătorie în timp în Constanța anilor 1960 (II)

• În ediția de astăzi vom aborda a doua secțiune a străzii I.V. Stalin, astăzi Bulevardul Tomis, vizitând Teatrul de Stat, Biblioteca Centrală, Palatul Sporturilor, Stadionul „1 mai“, dar vom poposi și la librării, restaurante, magazine, etc.

 
Cele peste 300 de pagini ale lucrării „Contanța și împrejurimile ei“, publicată la Editura Științifică, invită cititorii la o lectură panoramică inedită prin Constanța anilor 1960, pâmânt milenar, „«agora» tomitană, pe vremea romanilor «forumul», iar în timpul stăpânirii otomane, oborul de cereale“.
 
Cei trei autori Petrilă Tiberiu, Popescu Demetru și Porumbescu Marin ne poartă cu mai bine de jumătate de secol în atmosfera „celui mai bătrîn oraș al patriei noastre“, Constanța. Cunoscători ai urbei, cei trei condeiază fiecare stradă, venind cu observații și descrieri pentru clădirile sau monumentele emblematice, scrise într-o manieră captivantă și ușor de parcurs.
 
„Constanța - regiunea dintre ape“ este titlul sugestiv ales pentru cel dintâi capitol al cărții, dedicat istoriei  orașului, din timpurile legendare, trecând prin epoca romană și stăpânirea turcească, și până în „vremurile noi”. Autorii parcurg fiecare perioadă istorică, lasând necompletată sau alterată perioada începutului de secol XX, evident sub cenzura specifică contextului social-politic din anii 60.  
 
Cel de-al doilea capitol se intitulează „Constanța timpurilor noi“, o călăuză prin Constanța perioadei comuniste de dinainte de anii 60. Așa cum antemenționam, în acest capitol autorii vor trece în revistă mai toate străzile orașului, distribuite în două părți, acoperind cele 15 cartiere ale orașului din acei ani: Orașul Vechi, Incinta portului, Orașul Nou, Ahileia Mihail, Tabacarie, Palazul Mare, Anadolchioi, Mihail Coiciu, Obor, Viile Vechi, Kilometrul 5, Viile Noi, Medeea, Filimon Sirbu, Palas C.F.R. 


 
„La drum pe promotoriile fostei cetăți tomitane“ - Strada I.V Stalin, astăzi bulevardul Tomis
 
Ne continuăm călătoria în Constanța anilor 1960, parcurgând următoarea secțiune din strada I.V. Stalin, astăzi bulevardul Tomis. În ediția anterioră, am poposim la final la Palatul Poștei, astăzi Muzeul de Artă Populară Constanța. Mergem mai departe, trecând pe lângă parcul „Maxim Gorki“, cel mai probabil parcul de lângă clădirea Primărei de azi.  
 
„Continuînd ruta, trecem pe lînga parcul «Maxim Gorki». O plimbare în acest pare sau un scurt popas pe o bancă la umbra deasă a copacilor este oricînd binevenită. Parcul «Maxim Gorki» ocupă o suprafață de 2 000 metri. arcul «Maxim Gorki» a fost amenajat în anul 1932 de către muncitorii ceferiști. De aceea s-a numit la început «Parcul C.F.R.»“
 
De la Palatul Poștei până în  strada Ștefan cel Mare se observă numeroase magazine, precum Magazinul special pentru difuzarea presei, Bufetul Expres, etc. Tot în această zona se afla și cinematograful „Popolar“, reamenajat în anul 1957. La etajul clădirii cinematografului se afla Hotelul Constanța, renovat complet în anul 1956. Tot aici se localizau magazinul „Bijuteria“, un magazin de textile și un magazine de articole de sport, turism și plajă.  


 
Ajungem la colț cu bulevardul Republicii, astăzi bulevardul Ferdinand. Remarcăm aici o clădire impresionantă și ne continuăm periplul pe strada Stalin. Redăm mai jos descrierea alcătuită de cei trei autori:
 
„Pe partea stînga, la punctul de întîlnire cu bulevardul Republicii, remarcăm un imobil interesant prin arhitectura lui de influență romantică franceză. Aici, la parter funcționează magazinul Alimentara nr. 1. Etajele găzduiesc Hotelul «Victoria» cu 36 camere confortabile.
 
Trecem de bulevardul Republicii. Pe partea dreaptă se înalță clădirea Școlii de șapte ani nr. 12, cea mai veche Școală din Constanța, construită în 1893; Școala a fost renovată în 1958.  Puțin mai departe, la nr. 88, se gasește Casa Prieteniei Romîno-Sovietice, care dispune de o sală de spectacole cu 200 locuri. Este dotată cu discotecă, magnetofon și aparat cinematografic. Pe partea stîngă menționăm bufetul expres «Macul Roșu», deschis în anul 1958.“
 
Strada Cuza Vodă

Călătoria continuă pe strada Cuza Vodă, denumire purtată și în prezent. Se remarcă aici o mulțime de imobile cu o arhitectură deosebită, precum fosta Școală nr. 4 și Școala populară de arte. Sigur că, în specificul contextului social-politic din acele vremuri, au fost construite și trei blocuri de locuințe pentru munictori.
 
„Spre mare, dincolo de imobilul Agentiei C.E.C., pe str. Cuza Vodă (care întretaie str. I. V. Stalin) se vede o clădire cu înfățișare placută. Aici funcționează școala de patru ani nr. 2. Tot pe str. Cuza Vodă, la nr. 14, se află, din anul 1955, școală populară de arte, organizată pe următoarele secții: canto, acordeon, clarinet, pian, vioară, actorie, scenografie, coregrafie, picture, grafică.
 
De o parte și de alta a străzii I. V. Stalin, colț cu str. Cuza Voda, au fost construite, din toamna anului 1959 și pîna în primavara lui 1960, trei blocuri de locuințe pentru muncitori.
 
La nr. 28 se află un așezămînt cultural: Clubul muncitoresc al Șantierului naval maritim din Constanța. Clădirea a fost construită în 1951, cuprinzind o sala de spectacole cu 320 locuri rezervată Cinematografului S.N.M.C., o sala de conferinte pentru 120 persoane, precum și săli de lectură, sport și artă coregrafică.
 
O alta clădire, cu o fațada remarcabilă din punct de vedere arhitectonic, se înalta la intersecția străzii I. V. Stalin cu str. Ștefan cel Mare și adapostește filiala Asociației Știintifice a inginerilor și tehnicienilor (A.S.I.T.), înfiintata in 1950. Această clădire gazduiește de asemenea librăria «Cartea Rusă», deschisă în 1948.“
 

Parcul Culturii, astăzi parcul Teatrului

Ne îndreptăm cu pași repezi către Parcul Culturii, astăzi Parcul Teatrului. Observăm la interesecția străzii Stalin cu Ștefan cel Mare o impozantă clădire care adăpostea filiala Asociației științifice a inginerilor și tehnicienilor (ASIT). Ajungem în parcul Culturii, „vegheat“  de clădirea Liceului „Mircea cel Bătrân“, dar și de cea a Teatrului de Stat.
 
„Iată-ne ajunși în Parcul culturii. Spațiul verde creează o frumoasă perspectivă celor două importante edificii: Teatrul de Stat și Palatul sporturilor, două mărețe construcții ale socialismului. Acest parc pitoresc se desfășoara pe o suprafață de 22 800 metri, fiind încadrat de trei artere principale: străzile I. V. Stalin, Mircea cel Mare și Stefan cel Mare.
 
Edificiul în care se află Teatrul de Stat își deschide larg fațada spre strada I. V. Stalin. În micul bazin din față, albul narciselor și roșul begoniilor se oglindesc în luciul apei.

Prima stagiune a Teatrului de Stat din Constanța a fost inaugurată la 2 mai 1951, în sala «Filimon Sirbu», cu piesa marelui nostru dramaturg I. L. Caragiale  „O scrisoare pierdută". În actualul edificiu teatrul și-a început activitatea la 7 Noiembrie 1952, cînd s-a reprezentat în premieră piesa «Ruptura» de Boris Lavreniev.“
 

Palatul Sporturilor

Nu departe se află și Palatul Sporturilor, astăzi cunosct sub denumierea de Sala Sporturilor. Clădirea a fost inaugurată chiar în luna aprilie a anului 1958. De aici autoriii continuă periplul pe strada Stalin. Vis-à-vis de parcul Culturii se aflau diverse cooperative și restaurante, iar la câțiva pași de acestea Biserica Evanghelistă construită în anul 1892. În vecinătatea acesteia, la nr. 103 B, se afla Centrul de Cabine Telefonice, deschis în anul 1958. Înaintăm și remarcăm Biblioteca centrală regională, găzduită într-o clădire cu o istorie fascinantă. Autorii notează și Cinematograful Tineretului, dar și „Cineclubul tineretului“.


 
„Palatul sporturilor este situat pe terenul care închide perspectiva de nord a parcului. Clădirea constituie o nouă realizare care se încadrează în planul de reconstrucție socialistă orașului Constanța. Sala a fost înaltata într-un timp record. Lucrarea începută la 1 septembrie 1957 a fost terminată la 1 martie 1958, cu un an înainte de termen. Planurile au fost întocmite de Institutul regional de proiectări Constanța. Aceasta creație, elaborată în stil modern arhitectural, atins către simplitate, către forme rectangulare, fără să ducă la schematism.

Palatul sporturilor a lost inaugurat la 3-6 aprilie 1958, cu prilejul Consfătuirii pe țară a țăranilor și lucrătorilor din sectorul socialist al agriculturii.“
 

Stadionul „1 mai“

Parcurgem o distanță mai lungă pe strada I.V. Stalin și ajungem în cartierul Anadalchioi, unde se afla stadionul „1 mai“. În trecere se observă  Fabrica de Gheață, ridicată în anul 1958.
 
„Să continuăm drumul pe str. I. V. Stalin. În dreptul Parcului de Cultură, întîlnim cîteva întreprinderi mai importante; Cooperativa «Îmbracămintea», restaurantul «Transilvania» unul din cele mai frecventate localuri din Constanța.

La nr. 101 se afla Biserica evanghelica, zidită în anul 1892 pe plan bazilical, cu caractere hibride neogotice. La nr. 103 B de pe str. I. V. Stalin, într-un local frumos amenajat, se afla Centrul de cabine telefonice, deschis în anul 1958. Traversăm strada și aproape de colțul format cu strada Decebal întilnim Cinematograful «23 August», reamenajat în 1953. Alături de cinematograf, într-un imobil renovat în 1952, funcționeaza Biblioteca centrală regională.

Pe partea stîngă, nu prea departe de restaurantul «Păltiniș» se află Cinematograful Tineretului. În 1958, pe lÎnga acest cinematograf a luat ființă «Cineclubul tineretului». În continuare, pe str. I. V. Stalin, avem de parcurs o distanță mai lungă pîna în cartierul Anadolchioi, unde se află stadionul «1 Mai». Ne deplasăm cu autobuzul, care poate fi luat de la prima stație din apropiere, str. I. V. Stalin colț cu bulevardul V. I. Lenin. În apropiere de stadion, pe str. Lapușneanu, se află instalațiile moderne ale Fabricii de gheață, construită în 1958, avînd o producție de 50 tone în 24 ore. Dar sa ne continuăm ruta spre stadionul «1 Mai».

Stadionul «1 Mai» a fost construit între anii 1953 și 1955. Ca mărime, acest stadion este printre primele din țară și unicul lucrat numai în piatră masivă calcaroasă.“

Va urma.
 

Descarcă gratuit volumul „Constanța și împrejurimile ei“, de Petrilă Tiberiu, Popescu Demetru și Porumbescu Marin din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța
 

Sursă foto: „Constanța și împrejurimile ei“, de Petrilă Tiberiu, Popescu Demetru și Porumbescu Marin
 
Citește și:
#StrăzidinConstanța - atunci și acum Străzile I. V. Stalin, Traian și Petru Rareș. Călătorie în timp în Constanța anilor 1960 (I)