#DobrogeaDigitală - Acces universal la informație: „La Dobrogea Roumaine. Etudes et documents”

Biblioteca virtuală pe care o lansam în urmă patru ani, aducând digitalizarea în atenția administrației publice locale, instituțiilor culturale și nu numai, a devenit acum de o actualitate fără precedent, la nivel global. 
 
Mesajul central al acestei inițiative vine de la nivel universitar - Biblioteca Ioan Popișteanu a Universității Ovidius Constanța, în parteneriat cu Asociația  Ștefadina și cu sprijinul ziarului ZIUA de Constanța, aduc în spațiul public, primul filon de semnături ale strămoșilor noștri.
 
Mai exact, Colecția Specială, compusă din peste o sută de volume, dintre care și cărți de patrimoniu, care au o vechime de câteva sute de ani, au fost restaurate și digitalizate și oferite prezentului și, mai ales, viitorului.
Ca o continuare a proiectului nostru #Dobrogea Digitală - Acces Universal la Informație, lansăm fondul de carte restaurat și digitalizat, care poate fi accesat atât pe site-ul ZIUA de Constanța în secțiunea Dobrogea și Biblioteca Universității Ovidius Constanța, cât și pe site-ul Bibliotecii Universitare „Ioan Popișteanu”.


 
Volumul „La Dobrogea Roumaine”, însumând 170 de pagini de studii și documente, semnate de nume sonore ale epocii, a apărut în 1919, reprezentând traducerea în franceză a articolelor publicate în „Buletinul lnstitutului pentru studiul Europei sud-orientale", institut înființat de Nicolae Iorga în februarie 1914, la București, acolo unde tocmai fusese semnat tratatul de pace, ce consacra noua configurație politică a zonei, după războaiele balcanice.

Lucrarea este structurată în patru capitole mari: Articole, Studii, Documente și mărturii,  Recenzii. Toate abordează chestiunea Dobrogei din perspectivă istorică și politică, aducând contribuții importante la înțelegerea evoluției ținutului pontic, în context național și european.

În afară de Nicolae Iorga, care semnează materiale ample, în toate cele patru secțiuni ale volumului, mai apar studii ale căror autori caută să facă lumină în diverse aspecte legate de provincia transdunăreană, mai cu seamă în legătură cu teoriile referitoare la continuitatea aici a elementului românesc. Ioan N. Roman scrie, de pildă, un articol despre așa-numita „vechime” a stabilirii bulgarilor pe aceste pământuri, iar Constantin Brătescu demontează motivațiile elaborate ale unui profesor de la Universitatea din Sofia, care susține că Dobrogea ar trebui anexată Bulgariei.

Volumul este o încercare de impunere a unor voci de autoritate din știința și cultura românească, membri ai Academiei Române sau prestigioși istorici și profesori, demersul fiind menit să propage, prin traducerea într-o limbă de circulație europeană, adevărul istoric legat de Dobrogea, susținut cu statistici, mărturii documentare, toponimie, hărți etnografice.
 
Despre Gabriela TITZ
 
Absolventă a Facultății de Litere din cadrul Universității București (promoția 1993), cu un master în Drept și Administrație Europeană, a fost, timp de șapte ani, redactor al revistei culturale „Tomis“. A lucrat în domeniul consultanței, dar și ca inspector, în Direcția de Proiecte Europene a Consiliului Județean Constanța și în cadrul Agenției Județene de Plăți și Inspecție Socială. A tradus și a publicat, individual sau în calitate de co-autor, șapte volume apărute la edituri românești de prestigiu. În prezent, este redactor proiecte culturale la ziarul ZIUA de Constanța, traducător și consultant în domeniul proiectelor cu finanțări externe.
 
Citește și:
Dobrogea și Biblioteca Universității „Ovidius“ Constanța
 
Volumul are 172 de pagini și poate fi descărcat de mai jos.