#DobrogeaDigitală - Acces universal la informație: „România cum era până la 1918. Moldova și Dobrogea”, de Nicolae Iorga

Biblioteca virtuală pe care o lansam în urmă patru ani, aducând digitalizarea în atenția administrației publice locale, instituțiilor culturale și nu numai, a devenit acum de o actualitate fără precedent, la nivel global. 
 
Mesajul central al acestei inițiative vine de la nivel universitar - Biblioteca Ioan Popișteanu a Universității Ovidius Constanța, în parteneriat cu Asociația  Ștefadina și cu sprijinul ziarului ZIUA de Constanța, aduc în spațiul public, primul filon de semnături ale strămoșilor noștri.
 
Mai exact, Colecția Specială, compusă din peste o sută de volume, dintre care și cărți de patrimoniu, care au o vechime de câteva sute de ani, au fost restaurate și digitalizate și oferite prezentului și, mai ales, viitorului.

Ca o continuare a proiectului nostru #Dobrogea Digitală - Acces Universal la Informație, lansăm fondul de carte restaurat și digitalizat, care poate fi accesat atât pe site-ul ZIUA de Constanța în secțiunea Dobrogea și Biblioteca Universității Ovidius Constanța, cât și pe site-ul Bibliotecii Universitare „Ioan Popișteanu”.

 
 
Cartea marelui istoric Nicolae Iorga, însumând aproape 500 de pagini, este volumul II al lucrării „România cum era până la 1918”, primul fiind dedicat Munteniei.

Apărută în 1940, cartea conține notele de călătorie ale savantului român, scrise în stilul său ușor de recunoscut, o combinație fermecătoare între literatură, documentar și memorialistică, cu detalii pitorești despre locuri și oameni trăitori în cele două provincii românești.

Moldova este înfățișată prin descrieri foarte vizuale ale principalelor sale localități, Botoșaniul natal fiind una dintre ele. Orașul și împrejurimile sale sunt privite cu nostalgie, dar și cu ochiul critic al celui care și-ar fi dorit mai mult pentru locurile unde s-a născut. Doar de undeva de sus, Botoșaniul „ţi se înfăţişează în toată curăţia şi nobleţa idealului: cu multele turnuri înalte de biserică răsărind din desişul verde al arborilor. În jos se revarsă o mahală, cu casele mici şi rare ca ale unui sătucean”.

Despre ţinutul dintre Dunăre şi Mare, Iorga vorbește cu entuziasm, descriind multitudinea de forme de relief de aici și vestigiile atâtor civilizaţii: „Dobrogea de miazăzi, Dobrogea cea frumoasă, cât treci de la Constanţa la Cernavodă, mai tot ce cuprinde ţara întreagă: câmpiile, pădurile, dealurile rotunde, dealurile prăpăstuite, înălţimile de lut şi de piatră, satele şi târguşoarele.  Cernavodă, la capăt, se vede foarte delicat, cu casele-i nouă, dintre care biserica stăpânirii româneşti priveşte cu despreţ, pare-că, din înălţimea ei la smerita moscheie, din vale, a învinşilor“.
Autorului îi place mult Constanța și viața ei vibrantă, apreciază Tulcea, Histria, Techirghiolul, Mangalia, Sulina, descrie în note poetice cursul Dunării, „un adevărat împărat al fluviilor”.

Volumul este ilustrat cu biserici din Moldova, cu ruinele de la Hârșova și cu „monumentul Adam-Clisi, ridicat pe solul vechii şi glorioasei cetăţi Tropaeum Traiani.”
 
Despre Gabriela TITZ
 
Absolventă a Facultății de Litere din cadrul Universității București (promoția 1993), cu un master în Drept și Administrație Europeană, a fost, timp de șapte ani, redactor al revistei culturale „Tomis“. A lucrat în domeniul consultanței, dar și ca inspector, în Direcția de Proiecte Europene a Consiliului Județean Constanța și în cadrul Agenției Județene de Plăți și Inspecție Socială. A tradus și a publicat, individual sau în calitate de co-autor, șapte volume apărute la edituri românești de prestigiu. În prezent, este redactor proiecte culturale la ziarul ZIUA de Constanța, traducător și consultant în domeniul proiectelor cu finanțări externe.
 
Citește și:
Dobrogea și Biblioteca Universității „Ovidius“ Constanța
 
Volumul are 410 pagini și poate fi descărcat de mai jos.