#Dobrogea143: Laurenția Diaconu, directorul Liceului Teoretic „George Emil Palade“ Constanța, mesaj de Ziua Dobrogei

 
Cu ocazia aniversării a 143 de ani de la revenirea Dobrogei la patria mamă, Laurenția Diaconu, directorul Liceului Teoretic „George Emil Palade“ Constanța, a transmis următorul mesaj de Ziua Dobrogei:
 

Dobrogea, pǎmânt strǎbun, este sufletul geților care au ținut ambele maluri ale Dunǎrii. Istoricii amintesc de vremea lui Caesar, când Dobrogea a fost stǎpânitǎ de romani, iar geto-dacii se așezaserǎ definitiv în acest spațiu legendar. Dobrogea, loc strǎmoșesc, a fost populatǎ, în orașe, de comercianți greci, pe șes, de sciții plugari, aparținând provinciei Moesia Inferioarǎ, fiind epoca celei mai mari dezvoltǎri.
 
Din perspectiva istoricǎ, orașele Callatis, Tomis - locul de exil al lui Ovidiu, Histria au reprezentat colonii grecești de comerț. În același context, Dobrogea a fost strǎbǎtutǎ de multe popoare:  huni, avari, pecenegi, cumani și tǎtari, care au stǎpânit-o succesiv, deși nu au întrerupt continuitatea bizantinǎ, aceasta fiind prezentǎ prin garnizoanele Imperiului Roman de Rǎsǎrit. Documentele istorice consemneazǎ faptul cǎ Mircea cel Bǎtrân a luat Dobrogea de la tǎtari, care au constituit majoritatea populației.
 
Dobrogea a revenit la România în urma Rǎzboiului de Independențǎ din 1877-1878, reprezentând eliberarea sa de sub ocupația turcǎ și recunoașterea sa internaționalǎ.
 
În presa vremii, «Reocuparea Dobrogei de cǎtre România, dupǎ secole de despǎrțire» este un titlu semnificativ, concentrând evenimentele cruciale din existența provinciei:
«Dobrogea este pentru noi nu numai o nouǎ provincie, ci și o nouǎ cale de prosperitate și de înavuțire. Chestiunile ce o privesc sunt de douǎ categorii: una, de caracter local, este privitoare la administrare, organizare, îmbunǎtǎțiri materiale... cealaltǎ, de caracter general, cuprinde tot ce privește relațiile Dobrogei cu țara întreagǎ, din punct de vedere politic și economic» (Românul, XXII, f. Nr. 4, 5 septembrie 1878).
 
Leagǎn al visurilor generațiilor de locuitori, Dobrogea este și sufletul meu, spațiu al strǎbunilor care au pǎrǎsit alte meleaguri românești pentru a se stabili lângǎ Dunǎre și mare. Peisajul unic al Dobrogei a fost menționat în articolele din «Steaua României» ( II, nr. 167 bis, 4 august 1878):
«Dobrogea se poate împǎrți geografic în douǎ pǎrți: una situatǎ la nord de Valul lui Traian... care formeazǎ o peninsulǎ înconjuratǎ de mare și de Dunǎre, și alta la sudul acestui val, între Dunǎre și Mare. Partea Dobrogei locuitǎ prezintǎ o regiune muntoasǎ - partea nordicǎ și una deluroasǎ - partea sudicǎ».
 
M-am nǎscut în Dobrogea și sunt fascinatǎ de peisajul Deltei Dunǎrii, de râurile repezi ce se varsǎ în lagune și fluviu, de litoralul marin și de regiunea sa muntoasǎ.
 
Cǎlǎtorii pasionați iubesc acest labirint natural plin de istorie, în care poezia trecutului se îmbinǎ cu aceea a prezentului, iar cei care nu au cunoscut încǎ farmecul Dobrogei pot vizita Histria, orașul-cetate cu aerul sǎu magic, apoi cetatea Orgame înǎlțatǎ pe un promontoriu pietros care desparte apele lacului Golovița de cele ale marelui Razelm. Pașii cǎlǎtorilor pot fi purtați mai departe, spre cetatea Enisala, fortǎreața suspendatǎ pe un pinten de piatrǎ, spre Monumentul paleocreștin de la Niculițel. Impresionant este și Parcul Național Munții Mǎcinului, singurul din Europa în care se gǎsesc șase ecosisteme. Iubitorii de artǎ pot gǎsi la Topalu cea mai valoroasǎ colecție de artǎ plasticǎ româneascǎ în casa natalǎ a medicului Gheorghe Vintilǎ. Cǎlǎtoria poate continua spre Cheile Dobrogei, foste recifuri coraliere ale strǎvechii Mǎri Thetis, acum rezervație naturalǎ.
 
O valoare identitarǎ este portul din Dobrogea, având caracteristicile zonelor muntenești și de câmpie, de pe malul stâng al Dunǎrii, portul tradițional fiind expresia altei valori, a comunitǎții etniilor în același spațiu civilizator: lipoveni, bulgari, turci, macedoneni, tǎtari. O valoare corespondentǎ multitudinii etnice este reprezentatǎ de bucǎtǎria dobrogeanǎ influențatǎ de cadrul natural și de aromele regiunii.
 
Dragi dobrogeni, aceste meleaguri au nevoie de obiective, interese comune, indiferent de etnie, religie și, din aceastǎ perspectivǎ, putem promova acele valori care ne disting în cadrul patrimoniului național.

 
Sursa foto: Liceul Teoretic „George Emil Palade“ Constanța
 
Citește și:
#sărbătoreșteDobrogea143