#Dobrogea144: Autenticitatea Dobrogei. Eseu de Alexandra-Maria Radu, de la Colegiul Național „Mircea cel Bătrân“ Constanța

 
Când spunem „Dobrogea”, ne gândim instant la mare, dar dacă acest nume ar putea avea o însemnătate mai mare decât cea a unei asocieri teritoriale?

De-a lungul istoriei, Dobrogea a fost străbătută de o multitudine de etnii, fiecare lăsându-și amprenta asupra sa. Cu toate acestea, există un aspect mai puțin discutat în cadrul aniversărilor sale, acela fiind spiritul dobrogean.

Așa cum bine știm, fiecare regiune românească este caracterizată printr-un simbol sau o trăsătură morală. Oltenii sunt asociați cu prazul, ardelenii cu calmitatea, moldovenii cu capul de zimbru, iar dobrogenii cu marea, în special cu apa. De ce apa? Din punct de vedere geografic, Dobrogea cuprinde ieșirea României la Marea Neagră, dar acest element poate conține un substrat mult mai profund.
În mitologie apa era considerată a fi un simbol al vieții, al existenței primordiale. Coloniile grecești au ajuns pe malul Dobrogei navigând în largul Mării Negre. Lacurile, Dunărea și Delta sunt nelipsite din reprezentările picturale. Apa este adevărata întemeietoare a mozaicului cultural-geografic.

Spiritul dobrogean are o fluiditate specifică apei. Acest aspect l-am descoperit în timpul participării în tabăra de prim-ajutor de la Cluj. La focul de tabără am dansat tradiționala geampara, iar copiii au fost captivați de dans, dorind să învețe cât mai rapid pașii. Aceștia ne-au învățat la rândul lor câteva ritmuri ardelenești, dar lecțiile au durat destul de puțin. Erau foarte nerăbdători să pună în practică geamparaua dobrogeană. Atmosfera creată de colegii mei de la Constanța i-au impresionat profund, motiv pentru care am primit un bilețel de mulțumire de la aceștia. A fost o experiență unică pentru mine, cu atât mai mult cu cât am putut să ofer o parte din farmecul dansului dobrogean.

Dobrogea este mai mult decât o regiune, este locul libertății culturale și spirituale, unde etniile conviețuiesc în armonie.
 
Autor: Alexandra-Maria Radu, clasa a XII-a A, Colegiul Național „Mircea cel Bătrân“ Constanța