23 august 1944 la Constanța Marina Regală Română, Portul Constanța și orașul Constanța puteau fi nimiciți pe loc

Data de 23 august este o zi simbol pentru România, una dintre zilele care și-au pus amprenta pe istoria și destinele României. La această dată memorabilă, Regele Mihai I declarat în fața poporului român că rupem alianța cu Axa (Germania, Italia și Japonia) și că ne aliem cu sovieticii. Însă, chiar în acea zi, România era atacată de Armata Roșie a sovieticilor.  La acea dată, Regele Mihai I l-a atacat chiar pe generalul Ion Antonescu care era la putere la acea vreme. Casa regală a dat o lovitură de stat împotriva lui Antonescu și a ordonat arestarea lui.
 
La Constanța, atacurile au început mai devreme. La 20 august 1944, atacurile Armatei Roșii deja începuseră. Sovieticii au confiscat flota românească și a supus Portul Constanța intereselor lor. În aceeași perioadă, germanii, care erau încă aliații noștri, aveau baza în Constanța, iar la data de 20 august 1944, o zi de miercuri, Portul Constanța era plin de nave militare și comerciale. Atacul a început din senin, în orele dimineții. În graba care a urmat, navele încercând să iasă din port cât mai repede, s-a creat un adevărat haos.  Bombardamentul, exploziile, creau panică și atât românii, cât și germanii căutau să se salveze. Copleşite de numărul mare de avioane inamice, în pofida unei riposte îndârjite, cu ţevile de tunuri şi mitraliere de la bord înroşite, o parte din navele româneşti au plătit un greu tribut de sânge.
 
La 23 august 1944 Forţele navale germane aflate la Constanţa erau subordonate direct Comandamentului Amiral German Marea Neagră şi cuprindeau 79 nave de luptă şi mai multe nave de asigurare (petroliere, barcaze, docuri etc.) dintre care: 3 submarine, 6 vedete torpiloare, 10 vedete dragoare, 21 pontoane de transport, 7 vânătoare de submarine, 14 şalupe de dragaj pentru siguranţa portului, 3 nave artilerie transport, 7 nave de însoţire, purtătoare de artilerie, 4 nave de transport şi 4 remorchere.
 
Bilanțul a fost tragic: zeci de morți și răniți, nave și submarine distruse.
 
Regele Mihai I a rugat ca trupele germane să se retragă pașnic din teritoriu. Totuși, aceștia s-au mișcat în pozitie ofensivă preventivă. Există mărturii la acea dată, ale  contraamiralul Macellariu. Contraamiralul povestea cum două  submarine românești se aflau paralel cu două submarine germane, pregătite să tragă. Submarinele românești aveau câte trei guri de foc, cele germane aveau câte 12. Astfel, cei din Marina Regală Română, Portul Constanța cât și orașul Constanța, puteau fi nimiciți pe loc.
 
Situația creată a presupus o luptă cu două fronturi: dintr-o dată germanii nu mai erau aliați și românii trebuiau să se apere și de Armata Roșie. Totuși, germanii erau și ei obligați să se apere și să apere teritoriul pe care se aflau: Portul și, implicit, Constanța.
 
După discuțiile purtate de contraamiralul Horia Macellariu cu amiralul german Brinkmann, cel din urmă a decis să se retragă pașnic, la data de 25 august 1944, deși Hitler  ordonase distrugerea orașului Constanța. În restul porturilor, inclusiv în cel din Galați, germanii s-au retras dar nu înainte de a distruge totul în urmă. 

Sursa foto: ligamilitarilor.com