Ancheta CSM care ameninţă mafia din Justiţie

CSM a solicitat Inspecţiei Judiciare să verifice modul de repartizare a dosarelor la judecătorii de la Tribunalul Bucureşti, iar prim-adjunctul procurorului general, Daniel Morar, a cerut extinderea verificărilor la toate instanţele, spun surse judiciare. Iniţiativa fără precedent a CSM vine după arestarea, zilele trecute, a judecătoarelor Antonela Costache şi Viorica Dinu de la Tribunalul Bucureşti (acuzate de luare de mită) şi după ce grefierul Sorin Vasilescu, de la aceeaşi instanţă, învinuit în dosar, a recunoscut în faţa procurorilor anticorupţie că intra în sistemul informatic ECRIS pentru a aranja distribuirea dosarelor penale către completul din care făceau parte Costache şi Dinu. O investigaţie a RL punea în lumină vulnerabilităţile sistemului ECRIS încă din anul 2009.  
Daniel Morar, procuror general interimar, membru de drept al CSM, a cerut astfel de verificări la toate instanţele de judecată, spun surse CSM.

Solicitarea CSM vine după arestarea judecătoarelor Antonele Costache şi Viorica Dinu de la  Tribunalului Bucureşti, acuzate de luare de mită, si după ce grefierul Sorin Vasilescu de la aceeaşi instanţă, învinuit în acelaşi dosar, a recunoscut, în declaraţiile date procurorilor anticorupţie, că intra în sistemul informatic ECRIS pentru a  aranja distribuirea dosarelor penale către completul din care făceau parte cele două judecătoare.

Verificarea va fi făcută de Inspecţia Judiciară, cu ajutorul specialiştilor în informatică.

Potrivit legii, distribuirea dosarelor se face aleatoriu, de calculator (programul ECRIS), însă acest caz de corupţie demonstrează că  sistemul nu este infailibil, şi că distribuirea se poate aranja prin "influeţarea" sistemului.

Sistemul ECRIS, achiziţionat pe bani europeni, cu scandal

Sistemul ECRIS pentru repartizarea aleatorie a dosarelor -calculatorul îi înlocuia pe  şefii de secţii de la judecătorii, tribunale, curti de apel, Inalta Curte, acuzaţi că  distribuiau dosarelor de multe ori în funcţie de interese -  a fost achiziţionat în 2002, cu bani europeni, de Ministerul Justiţiei (ministru Rodica Stănoui, Guvrenul Năstase), ca o condiţie la aderare la UE  a României (primită în 2007) pentru eliminarea corupţiei de la instanţe. Primul sistem achiziţionat era rudimentar.  Acest sistem  electronic de distribuire a dosarelor spre judecare a fost îmbunătăţit periodic (şi trebuie îmbunătăţit periodic ân paralel cu evoluţia tehnicii).

În cadrul programului PHARE 2006 (bani europeni) a fost aprobată spre finanţare dezvoltarea sistemului ECRIS cu alte noi funcţii (ex. îmbunătăţirea soluţiei software, interoperabilitatea cu alte aplicaţii)- denumit sistem ECRIS IV - dar selecţia firmei a fost blocată de scandaluri, litigii. Până la urmă a fost preferat softul oferit de  o firmă grecească, însă scandalul judecătoarelor arestate demonstrează că acest sistem informatic nu este atât de bun pe cât a fost lăudat, putând fi uşor accesat pentru a mistifica distribuirea dosarelor penale.

Reamintim că pentru realizarea softului ECRIS IV a fost selecţionată firma European Dynamics, iar  societatea Total Soft,  pentru mentenanţa programului informatic.

SC Total Soft era administrată de grecul Kiakidis Theodoros, acţionarii minoritari fiind Dan Liviu Drăgan şi Florin Manea, iar principalul acţionar era SC Smart Investment Software Solution, un SRL deţinut de off-shore-ul grecesc Ferabosco Investments LTD.

Cît a costat realizarea programul şi cît costă mentenanţa

În contractul semnat de Ministerul Justiţiei,  valoarea softului făcut de firma grecească European Dynamics a fost de 1.650.000 de euro din Fonduri Phare. Pe lângă suma  plătită de comunitatea europeană pentru soft, de la bugetul de stat al României se mai plătesc lunar peste 40.000 de lei societăţii Total Soft pentru mentenanţa sistemului.

Conform caietului de sarcini pentru achiziţionarea programului Ecris IV, toate dosarele instanţelor de judecată ar fi trebuit incluse într-un circuit electronic, securizat pe baza unei semnături electronice, între toate instanţele şi parchetele. De asemenea, caietul de sarcini prevedea ataşarea la dosar a înregistrărilor audio şi video ( probe din dosare), posibilitatea generării unei semnături electronice, legătura cu aplicaţia Ecris din cadrul Parchetelor pentru transferul de dosare între Parchete şi Instanţe, legături cu alte aplicaţii informatice ale Ministerului Justiţiei sau cu aplicaţia de arhivare a dosarelor, etc.

 In 2011, ministrul Justiţiei de atunci, Cătălin Predoiu , a avertizat că sistemul are defecte, dar atunci Guvernul Boc NU a mai avut timp să remediaeze "defecţiunile" pentru că a fost schimbat. Apoi, scandalurile politice şi din Justiţie au acoperit scandalul generat de defectele programului ECRIS.

Acum, după arestarea celor două judecătoare de la Tribunalul Bucureşti şi inculparea grefierului-arhivar care măsluia repartizarea "aleatorie",  CSM, prin Inspecţia Judiciară,  trebuie să  stabilească cine este vinovat de faptul că acest sistem poate fi spart atât de usor şi să ia măsuri pentru  ca repartizarea dosarelor să nu mai fie măsluite.

Limitarea fenomenului de corupţie la instanţe, numai prin puterea exemplului

Numărul mare de judecători de la secţiile penale implicaţi în comerţul cu hotărâri judecătoreşti, atât de la Tribunalul Bucureşti, cât  şi de la Curtea de Apel, după cum rezultă din interceptările din dosarul judecătoarelor Costache şi Dinu, reflectă consistenţa corupţiei  la instanţele intermediare.
Sursa: Romania Libera