Ce mă fac fără Bac? Sfaturi pentru cei care au picat

Jumătate dintre elevii care au dat Bacalaureatul anul acesta au picat examenul. Cine îi angajează? Agent imobiliar, manipulant marfă, secretar, vânzător sunt doar câteva dintre meseriile pentru care angajatorii nu cer diplomă de bacalaureat.

Consultanţii din domeniul resurselor umane sunt sceptici în privinţa posibilităţi ca un tânar care nu a promovat examenul de Bacalaureat să-şi găsească rapid un loc de muncă. „Cei care termină douăsprezece clase au şanse reduse să se angajeze, iar dacă aceştia nu au nici măcar Bacalaureatul, procentul merge către zero. Sunt cei care ingroaşă rândul şomerilor", ne-a declarat Corina Diaconu, managing director al firmei de consultanţă ABC Human Capital. Că doar şcoala absolvită cu diplomă este brăţară de aur o arată şi datele furnizate la solicitarea „Adevărul" de către portalul de recrutare Myjob.ro. Numai două din zece anunţuri postate în perioada ianuarie-iunie 2011 se adresează celor care au drept nivel maxim de şcolarizare liceul. Iar salariile propuse de angajatori nu sunt dintre cele mai ofertante. „Un ospătar care nu are experienţă va caştiga în Bucureşti un salariu mediu de 240 de euro (circa 1.000 de lei)", potrivit sursei citate. Însă trebuie ţinut cont că angajatorii din Capitală plătesc cele mai bune salarii. Acelaşi ospătar, angajat la un restaurant din Timişoara, nu va obţine mai mult de echivalentul a 215 euro (circa 900 de lei).

Lista joburilor la care se poate gândi un tânăr căruia nu i-a plăcut şcoala este destul de limitată. Poate opta pentru meseria de agent imobiliar, manipulant marfă, secretar, vânzător sau să se ocupe de îngrijirea bătrânilor în ţări din vestul Europei. Însă nici aici lucrurile nu stau atât de simplu. Angajatorii cer şi în multe dintre aceste cazuri cunoştinţe de operare a calculatorului, precum şi o bună înţelegere a limbii engleze. Ocuparea altor slujbe, aparent accesibile, precum cea de mecanic auto sau de recepţioner la un hotel este condiţionată de ani buni de experienţă în aceste domenii, experienţă pe care, firesc, un proaspăt candidat la Bac nu o are. Rămâne soluţia candidaturii la ­ANOFM pentru o slujbă de muncitor necalificat, în domenii tradiţionale precum agricultura sau construcţiile. O idee nu tocmai insipirată, spun specialiştii. „Sub nicio formă piaţa românească a muncii, aşa cum arată ea acum, nu poate absorbi un număr mare de muncitori necalificaţi" spune Oana Datki, country manager al Consulteam România. O afirmaţie susţinută şi de datele statistice care arată că, în 2010, numărul mediu al locurilor de muncă vacante pentru muncitorii necalificaţi a fost de numai circa 1.000 de persoane. Datki precizează că salariul mediu brut la nivel naţional al unui astfel de anagat nu depăşte 1.400 de lei, brut.

Din piaţă lucrurile se văd diferit decât din biroul celor care recrutează personal. Mihai ­Petcu, preşedintele fermei Agroindustriala Pantelimon, care gestionează 400 de hectare de teren arabil şi o fermă cu 600 de vaci de lapte, vorbeşte despre greutăţile pe care le întâmpină în a găsi oameni. El spune că pentru afacerea pe care o conduce ar avea mare nevoie de tehnicieni agricoli şi de tractorişti. „Nu avem nevoie de personal cu diplomă. În prezent, am 32 de angajaţi fără calificare. Cel mai prost plătiţi sunt supraveghetorii de noapte, însă un mulgător sau un îngrijitor de tineret taurin cu experienţă poate câştiga până la 2.000 lei, net", afirmă Petcu. „Şcolile profesionale nu mai sunt frecventate, de aici lipsa de personal calificat în aceste domenii". Patronii sunt nevoiţi să ia locul profesorilor şi să şcolească tinerii angajaţi. „În lipsa şcolilor de meserii, calificăm oamenii la locul de muncă", spune şi Răzvan Niculescu Aron, prim-vicepreşedinte al Patronatului Societăţilor din Construcţii.

Anii de şcoală pe sponci se văd şi pe piaţa muncii. Companiile caută cu precădere tineri cu înaltă pregătire din domenii precum IT, financiar sau HR, cărora sunt gata să le plătească salarii impresionante. Un tânăr absolvent de facultate, spune Oana Datki, poate obţine în România chiar şi un salariu brut de 4.800 de lei. De altfel, interesul angajatorilor pentru studiile candidaţilor este reflectat şi de anunţurile pe care aceştia le postează pe diferitele site-uri de profil. Fără examenul de Bacalaureat depăşit cu succes nu eşti cheamat nici măcar la interviurile pentru posturi precum cel de şofer de dubă, de agent de asigurări sau de casier.

Mai mult, pentru a-ţi depune candidatura pentru un job de vânzător de îngheţată, firma care a scos postul pe piaţă indică drept criteriu eliminatoriu un nivel de educaţie mediu, plus „diplomă de Bacalaureat obligatoriu". Mitul tânărului care îşi croieşte un destin doar prin puterea propriilor braţe este dezminţit chiar şi de angajatorii din domeniile tradiţionale pentru cei fără o pregătire de top. „Este o idee învechită că în construcţii este nevoie de un număr mare de muncitori necalificaţi. În prezent, se caută tot mai multă forţă de muncă specializată", afirmă Răzvan Niculescu Aron.

Sfaturi pentru cei care au picat Bac-ul

Nu toţi elevii şi părinţii reuşesc să surmonteze dezamăgirea provocată de eşecul la examenul de maturitate. Psihologii spun că, pentru a evita cazurile de depresie, părinţii trebuie să se concentreze pe starea copiilor şi să-i asigure de sprijinul lor, indiferent de rezultat.

Comunicarea este esenţială pentru a trece cu bine peste acest impas, spun psihologii. „Rezultatele proaste trebuie să fie discutate raţional, într-un raport de comunicare foarte onest între părinţi şi copii", spune psihologul Aurora Liiceanu. Astfel, tinerii vor înţelege că notele de la Bac pot fi remediate în viitor. Specialiştii au câteva sfaturi pentru cei aflaţi în această situaţie.

- Să nu dramatizeze. „Părinţii şi copiii trebuie să admită că e neplăcut ce s-a întâmplat, dar nu este sfârşitul lumii", spune psihologul Daniel David. Consolarea îi va ajuta pe părinţi să-şi îndrume copiii mai departe şi să îi consoleze.

- Să le spună că-i acceptă necondiţionat! Părinţii şi copiii trebuie să conştientizeze că nota nu-l defineşte pe elev ca persoană. „Părinţii trebuie să le comunice că valoarea lor nu depinde de rezultatul de la Bacalaureat, fără ca asta să însemne că nu încearcă să-i îmbunătăţească performanţele la următorul examen", a mai spus psihologul.

- Să dezvolte toleranţă la frustrare. Situaţia trebuie recunoscută şi acceptată aşa cum e. „Astfel, copiii pot să se pregătească mai bine pentru examenul următor. Părinţii trebuie să-i asiste în acest proces", a completat Daniel David.

- Să-şi gestioneze emoţiile. Părinţii trebuie să le explice clar copiilor că dezamăgirea lor vine de la un comportament al lor, nu de la ei ca oameni. „Când se supără, părinţii le transmit starea copiilor, care se supără la rândul lor şi, astfel, se intră într-o spirală care nu face bine nimănui", a explicat psihologul Radu Nicolae-Cocea.

- Să întrebe şi să asculte. „Cum ai trăit tu acest eveniment?", e întrebarea pe care părinţii ar trebui să le-o adreseze copiilor după eşecul la Bacalaureat, conform psihologilor. „Asta le permite elevilor să se simtă acceptaţi aşa cum sunt", a spus Radu Nicolae-Cocea.

- Să-şi afirme susţinerea pentru copii. Mulţi dintre elevii care ratează Bac-ul se tem de dezamăgirea părinţilor. „Trebuie să facă clar distincţia între rezultat şi elev", a explicat psihologul.

- Să nu dea vina pe alţii. Specialiştii recomandă că părinţii nu trebuie să găsească scuze pentru copii. În schimb, aceştia îi pot ajuta să înţeleagă că şi ei sunt responsabili pentru rezultat şi că în viitor pot îndrepta situaţia.

- Să-i orienteze spre viitor. „Părinţii ar trebui să-şi întrebe copiii cum se gândesc ei să acţioneze de-acum înainte şi să-i ajute să înţeleagă că ei sunt singurii care pot schimba ceva în viitor", a precizat psihologul Aurora Liiceanu.

www.adevarul.ro