Curtea Constituțională Preşedintele României urmează să emită decretul de revocare din funcţie a procurorului-şef al DNA

În ziua de 30 mai 2018, Plenul Curţii Constituţionale, învestit în temeiul dispoziţiilor art.146 lit.e) din Constituţie şi ale art.11 alin.(1) pct.A lit.e), precum şi ale art.34, art.35 şi art.36 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a luat în dezbatere cererea de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională între Ministrul Justiţiei, pe de o parte, şi Preşedintele României, pe de altă parte, în principal, şi între Guvernul României şi Preşedintele României, în subsidiar, cerere formulată de prim-ministrul Guvernului, determinată de refuzul Preşedintelui României de a da curs cererii de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kövesi, informează CCR într-un comunicat. 
 
Potrivit comunicatului, Curtea a constatat că primul-ministru al Guvernului este titular al dreptului de a sesiza Curtea Constituţională cu soluţionarea unui conflict juridic de natură constituţională, conform art.146 lit.e) din Constituţie.
 
Cu privire la calitatea ministrului justiţiei de parte în cadrul conflictului juridic de natură constituţională, Curtea a constatat că ministrul justiţiei este nominalizat, în mod expres, prin art.132 alin.(1) din Constituţie, text constituţional care stabileşte că procurorii îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea acestuia.
 
Astfel, ministrul justiţiei exercită, în această privinţă, o competenţă constituţională specială şi expresă, care nu are legătură cu competenţa generală a Guvernului. Prin urmare, potrivit jurisprudenţei sale, reprezentată de Decizia nr.285/2014, Curtea a constatat că ministrul justiţiei poate fi parte în cadrul unui conflict juridic de natură constituţională.
 
Curtea a stabilit că problema de drept asupra căreia poartă obiectul sesizării este aceea de a determina întinderea şi conţinutul sintagmei 'sub autoritatea ministrului justiţiei' din cuprinsul art.132 alin.(1) din Constituţie, prin raportare la art.94 lit.c) din Constituţie, aspect care se subsumează unui raport de drept constituţional pur. Astfel, situaţia litigioasă dedusă judecăţii Curţii Constituţionale are natură constituţională, soluţionarea acesteia fiind de competenţa sa exclusivă, şi nu a instanţelor judecătoreşti.
 
De asemenea, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, nu ţine de competenţa instanţelor judecătoreşti interpretarea şi aplicarea la cauze concrete a Constituţiei, pentru că, astfel, ele s-ar substitui Curţii Constituţionale [a se vedea Decizia nr.377/2017]. În aceste condiţii, Curtea a statuat că, în procedura de revocare a procurorului din funcţiile de conducere prevăzute de art.54 alin.(1) din Legea nr.303/2004, raporturile dintre ministrul justiţiei şi Preşedintele României sunt raporturi de drept constituţional pur, în sensul că ele formează obiectul de reglementare al Constituţiei, neputând fi reglementate prin norme juridice aparţinând altor ramuri de drept.
 
Curtea a stabilit că art.94 lit.c) din Constituţie este un text cu caracter general, de principiu, în sensul că Preşedintele României numeşte în funcţii publice, în condiţiile legii [a se vedea Decizia nr.285/2014], aplicându-se, deopotrivă şi în ipoteza revocării/ eliberării din funcţie. În schimb, art.132 alin.(1) din Constituţie este un text cu caracter special, care stabileşte o putere de decizie a ministrului justiţiei asupra activităţii desfăşurate de procurori şi indică faptul că în această procedură ministrul are un rol central [a se vedea Decizia nr.45/2018], aspect care se reflectă şi asupra carierei procurorilor.
 
Curtea a statuat că, în cazul revocării procurorului din funcţiile de conducere, prevăzute de art.54 alin.(1) din Legea nr.303/2004, ministrul justiţiei acţionează în cadrul unor limitări stricte impuse de lege, sub forma cazurilor care, în mod obiectiv, justifică revocarea din funcţia de conducere a procurorului. Preşedintele României, în temeiul prevederilor art.94 lit.c) din Constituţie, nu are o putere discreţionară proprie în cadrul procedurii de revocare, ci o putere de verificare a regularităţii acesteia.
 

Rezultă că prerogativa Preşedintelui României de a revoca procurorul din funcţia de conducere se circumscrie exclusiv unui control de regularitate şi legalitate a procedurii. Astfel, Preşedintele României nu are competenţa constituţională de a opune argumente de oportunitate în raport cu propunerea de revocare din funcţie iniţiată, în condiţiile legii, de ministrul justiţiei.
 
Or, în cauza de faţă, Preşedintele României a refuzat emiterea decretului de revocare a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie pe motive de oportunitate, şi nu de legalitate, ceea ce a creat un blocaj în privinţa exercitării autorităţii ministrului justiţiei asupra activităţii procurorilor. Prin urmare, conduita Preşedintelui României de a nu-şi exercita competenţele potrivit Constituţiei a determinat imposibilitatea ministrului justiţiei să îşi exercite competenţele constituţionale conferite de art.132 alin.(1) din Constituţie, ceea ce a determinat un conflict juridic de natură constituţională.

 
De asemenea, Curtea, având în vedere jurisprudenţa sa, a stabilit şi conduita constituţională care trebuie urmată, respectiv emiterea, de către Preşedintele României, a decretului de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kövesi.
 
Având în vedere cele de mai sus, Curtea, cu majoritate de voturi, a statuat:
1. Constată existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministrul justiţiei şi Preşedintele României, generat de refuzul Preşedintelui României de a da curs propunerii de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kövesi.
 
2. Preşedintele României urmează să emită decretul de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kövesi.
 
Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică, potrivit art.36 din Legea nr.47/1992, Preşedintelui României, prim-ministrului Guvernului României şi Ministrului Justiţiei şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
 
Argumentele reţinute în motivarea soluţiei pronunţate de Plenul Curţii Constituţionale vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ti-a placut articolul?




Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

Președintele Iohannis sesizază Curtea Constituțională în cazul OUG care permite posesorilor de carnet categoria B să conducă scutere

03 Jan 2024 822

CCR a respins sesizarea preşedintelui Iohannis privind legea referitoare la mandatul preşedintelui Consiliului Legislativ

13 Dec 2023 684

Iohannis a promulgat legea privind personalul Curţii Constituţionale

05 Dec 2023 684

Curtea Constituțională a României, sesizată la cererea unui om de afaceri din Constanța

29 Nov 2023 947

Klaus Iohannis a trimis la Curtea Constituţională a României o nouă sesizare asupra legii referitoare la administrarea porturilor

13 Nov 2023 979

Preşedintele CCR Curtea Supremă a Statelor Unite ale Americii aniversează 234 de ani de la înfiinţare

24 Sep 2023 682

Legea prin care este întărită căpușarea companiilor de stat, atacată la Curtea Constituțională

12 May 2023 1004

Sesizare fără precedent, la Curtea Constituțională, în legătură cu Faleza Mării Negre și terenurile din Constanța! În ce stadiu se află dosarul

19 Apr 2023 7940

Curtea Constituțională, sesizată la cererea a cinci judecători din Constanța! Ce au cerut magistrații

25 Oct 2022 1655

Fără precedent! Tribunalul Constanța întreabă Curtea Constituțională dacă este consituțional ca faleza Mării Negre să aparțină statului

20 Oct 2022 2180

Ministrul Adrian Câciu, despre ordonanța ce vizează majorarea salarariilor bugetarilor (VIDEO)

18 Aug 2022 1704

CCR discută pe 21 septembrie sesizarea USR cu privire la legea avertizorilor de integritate

04 Jul 2022 1081

Anunț de la CCR Măsura conducerii persoanei la sediul poliţiei nu poate depăşi durata maximă a reţinerii - 24 ore (motivare)

16 Jun 2022 1154

CCR, despre decizia de neconstituţionalitate privind legea de eliminare a pensiilor speciale S-a acționat cu „impetuozitate" şi „grabă"

10 Jun 2022 1367

Curtea Constituţională va discuta sesizările privind majorările salariale din sistemul public

09 Jun 2022 1357