HOTNEWS.RO Mihai Daraban despre Portul Constanta, administratia locala, Bosinceanu, Idu, Comanescu, Carstocea

Mihai Daraban, presedintele Camerei de Comert Constanta si vicepresedintele Camerei de Comert si Industrie a Romaniei, explica de ce nu este o varianta acceptabila trecerea Portului Constanta la administratia locala si care este importanta lui in economia Romaniei.

Rep: Ce se întâmplă dacă trece portul la administraţia locală, ceea ce este posibil să se întâmple în condiţiile în care liberalii, care făceau cea mai serioasă opoziţie la pretenţiile lui Mazăre, au ieşit de la guvernare?
Mihai Daraban: Portul Constanţa nu poate fi susţinut de o administraţie locală pentru că nivelul investiţiilor din port, chiar dacă vorbim de fonduri europene, este foarte mare. Când vorbim de investiţii europene trebuie să te gândeşti la cofinanţare.

Rep: Da, dar administraţia Mazăre nu vrea să investească din bugetul local, ci vrea investiţii tot de la bugetul de stat.
Mihai Daraban: Nu ai cum, pentru că dacă vorbim de fonduri europene prima condiţie de eligibilitate este să arăţi al cui este obiectivul în care se investeşte. Asta este marea problemă cu autostrăzile din România, pentru care s-a întârziat atât demult, celebrele exproprieri. Întâi trebuie să arăţi că ai obiectivul, terenul, apoi trebuie să arăţi că ai cofinanţare. Şi deja am spus tot.

Rep: Deci dacă trece portul la administraţia locală se blochează orice investiţie.
Mihai Daraban: Păi, se blochează, categoric! Pentru că administrația publică locală niciodată nu va putea asigura cofinanțarea pentru obiectivele majore din portul Constanţa.

Rep: Doar acesta este motivul pentru care operatorii portuari s-au coalizat cu ceva vreme în urmă împotriva planului primarului Mazăre de a aduce portul la administraţia locală?
Mihai Daraban: Operatorii vor să vadă că administraţia porturilor are acţionar majoritar Ministerul Transporturilor pentru ca acest port să rămână conectat intereselor naţionale. Vorbim de interesele naţionale de investiţii. Ei sunt conştienţi că ruperea acestui port de sistemul naţional implică probabil o lipsă totală a investiţiilor şi a resurselor. Pentru că toate trebuie interconectate, portul, canalul, Dunărea. Trebuie făcută o strategie comună. Nu ştiu cum va arăta celebrul masterplan de transporturi, dar lucrurile acestea trebuie luate ca un tot unitar.

Rep: Au fost investitori care să vrea să vină în Constanţa şi să se retragă apoi? Şi din ce motive?
Mihai Daraban: Au fost foarte mulţi care au investigat piaţa constănţeană, marea problemă tot infrastructura rămâne. Degeaba aveam o autostradă până la Bucureşti, căci nu putem să spunem că e autostradă până la Piteşti, pentru că ce faci de la Bucureşti până intri pe A1? Te duci pe centură şi te-ai nenorocit. Marea problemă a portului Constanţa şi a Constanţei este că sunt depărtate de centru, şi că portul este mult înaintat ca potenţial faţă de infrastructura care trebuie să-l deservească. Pentru că şi în privinţa căii ferate vedeţi bine că nu s-a rezolvat nimic, nu numai că nu există coridorul patru, pe care îl aşteptam cu toţii, nu doar rutier, ci şi feroviar, sunt probleme chiar în judeţ, podul de la Agigea, noul pod de peste canal care este pe la Curtea de Apel blocat, cu contestaţii...

Rep: În legătură cu infrastructura, singura soluţie este intervenţia statului?
Mihai Daraban: Intervenţia statului pentru cofinanţare, pentru că sunt obiective majore, ca digul de nord, nu mai vorbesc dacă se va pune problema unui terminal petrolier, un terminal de gaz, în special.
Avem aşteptări mari de la perimetrele din Marea Neagră, eu zic că Exxon-ul nu întâmplător a venit cu o navă de un milion de dolari ca să facă prospecţiuni şi explorări. Sper să existe suficient gaz care să asigure o independenţă energetică a României în următorii ani, mai ales după cei vreo zece ani în care estimăm că rezervele actuale ale Romgaz-ului se vor termina, conform consumului anual.

Ţevile care ar urma să vină din Marea Neagră ar urma să aibă o zonă tampon de procesare. Probabil se va face în Portul Constanţa, zic eu că ar fi cea mai bună soluţie.

Rep: Există şi alte temeri în rândul operatorilor, temeri legate de grupul de interese care ar pune stăpânire pe port dacă ar fi transferat la administraţia locală?
Mihai Daraban: Există şi această temere, pentru că probabil şi în România, iar aici vorbesc de ceea ce se întâmplă în toată ţara, nu numai la Constanţa, probabil toate aceste mandate locale ar trebui limitate prin lege. Şi Rudy Giuliani (n.red. - fostul primar al New Tork-ului), care a avut mari succese, și-a terminat mandatul şi s-a dus acasă, a venit Michael Bloomberg, care a avut şi el două mandate şi a plecat acasă. Adică lucrurile trebuie terminate într-un fel pentru că această baroniadă la nivel naţional trebuie să recunoaştem că nu e bună.

Rep: Cristian Diaconescu anunţa anul trecut că va fi la Constanţa un boom economic. La ce credeţi că se referea?
Mihai Daraban: Cred că se referea la sectorul energetic. Categoric! Dacă este să mă uit puţin în trecutul apropiat, în perioada de criză economică, adică de la 1 ianuarie 2009 până prin 2012, au fost două mari sectoare care au cunoscut un boom. Mă refer la energia regenerabilă, care a atins un 2400 megawaţi (iar in 2005 – 2006  nu era nimic) şi la capacitatea de depozitare a cerealelor în Portul Constanţa, care s-a dus de la  150 000 de tone până a 900 000 de tone.

Rep: Dar este o reacţie foarte puternică a societăţii civile din România împotriva gazelor de şist...
Mihai Daraban: Societatea asta civilă ar trebui să o punem între multe ghilimele. S-a văzut că în România se iese în stradă, în general, pe bani. Este foarte clar că ieşirea lor în stradă nu este întâmplătoare. Dacă ne gândim că, în cazul în care am deveni independenţi energetic, Gazpromul ar pierde 1,4 miliarde de dolari anual, şi mă refer la piaţa românească, am avea poate nişte răspunsuri la întrebarea cine şi cum face ca această societate civilă să fie aşa de vehementă.

Dar întâi ar trebui să aşteptăm să vedem dacă avem aceste gaze de şist. Pentru că şi în Polonia, din satelit sau prin alte mijloace, se estima un 5000 de miliarde de metri cubi, iar realitatea din teren a dovedit că pe undeva la 1400 de miliarde ar exista, şi nici aceştia nu sunt siguri că pot fi exploatabili economic. Gaze de şist există la noi, din moment ce au venit  aici să facă explorări. Totul este să fie exploatabile economic. Pentru că dacă sunt disipate pe o suprafaţă mare şi nu este rentabilă economic exploatarea, degeaba.

Cât despre fracturarea hidraulică, ea se face în România demult, dacă nu mă înşel, din 98 o făcea Romgazul vechi, iar procedura este inventată și mai timpuriu. De aceea zic că această societate civilă, cu ghilimele, reacţionează pentru nişte interese mari de tot. În privinţa tehnologiei, nimeni nu întreabă, nimeni nu vrea să asculte.

Rep: Dacă funcţionează exploatarea gazelor de şist, dacă funcţionează şi eolienele, dacă din Marea Neagră se vor exploata gaze, se întrevede vreo scădere a preţului energiei?
Mihai Daraban: La gaz pot să zic da, un da categoric, pentru că va intra în sistemul naţional ce se va scoate, căci oamenii ăştia nu pot să ia gazul în spinare sau să-l pună pe vapor şi să-l scoată din România. Gazul va veni la uscat, conductele vor fi cuplate la sistemul naţional al Transgaz, pe formula cu preţ la intern şi preţ la export între care se face un preţ mediu, cu liberalizarea aferentă, avem şansă foarte mare ca acest preţ să fie mult mai mic, bineînţeles dacă există acest gaz.

Pe partea electricităţii este o altă problemă pentru că trebuie să recunoaştem că o fi ea verde energia dată de eoliene, dar e scumpă. Eolienele par ieftine pentru o mare parte a populaţiei, – zic dom’le, până la urmă vântul bate, nu costă nimic – dar investiţia costă enorm, ea există ca investiţie pentru că este subvenţionată prin certificatele verzi, pentru că altfel nu ar fi rentabilă.

Rep: Sunt câţiva oameni bogaţi la Constanţa, în afară de cei care conduc administraţia locală şi judeţeană. Bosînceanu, Idu, Comănescu, Cârstocea... Există între ei o cooperare sau o comunicare pentru dezvoltarea Constanţei?
Mihai Daraban: Sunt genul de oameni care mai mult locuiesc în Constanţa, iar afacerile le au într-un fel expatriate. Şi majoritatea sunt legaţi de port. Nici unul nu are niciun interes efectiv în municipiu, ca business. Domnul Idu este pe shipping, domnul Bosînceanu este pe shipping şi şantier naval, domnul Comănescu tot pe shipping şi platforme de foraj. Mai sunt domnul Grecu de la Elcomex, Florin Cârstocea de la Rig Service. Au şi nişte mici active locale, un hotel, un camping, care nu înseamnă mare lucru în economia business-ului lor. Înseamnă nişte chestiuni adiacente.

Rep: Totuşi, oamenii aceştia bogaţi locuiesc la Constanţa, cum aţi spus şi dumneavoastră, şi mă gândesc că ar fi normal să vrea să investească, pentru că au posibilitatea, în oraşul în care locuiesc.
Mihai Daraban: Păi, domnul Bosînceanu a vrut să ţină echipa Farul şi a fost huiduit şi înjurat. Şi s-a retras, a ţinut-o nouă ani. Şi-a dat seama că nu există sprijin de niciun fel şi atunci stai să te întrebi de ce să te implici într-o problemă de interes public, cum, era FC Farul, şi să nu-ţi vezi de treaba ta?
Întregul interviu realizat de Alina VASILIU poate fi accesat pe Hotnews.ro