27 Aug, 2012 20:46
1097
HOTĂRÂREA nr.6 din 21 august 2012 referitoare la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional din data de 29 iulie 2012 pentru demiterea Preşedintelui României, domnul Traian Băsescu, şi la confirmarea rezultatelor acestuia
În conformitate cu prevederile art.146 lit.i)
din Constituţie, ale art.46 alin.(1) şi ale art.47 din Legea nr. 47/1992
privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, precum şi ale
art.45 alin.(2) şi (3) din Legea nr.3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea
referendumului, cu modificările şi completările ulterioare, Curtea
Constituţională s-a întrunit în Plen pentru a verifica dacă a fost respectată
procedura pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional din data
de 29 iulie 2012 pentru demiterea Preşedintelui României, domnul Traian
Băsescu, şi pentru confirmarea rezultatelor referendumului.
CURTEA
constată că, în conformitate cu prevederile constituţionale şi legale
menţionate, este competentă să verifice respectarea procedurii pentru
organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional din data de 29 iulie 2012
pentru demiterea Preşedintelui României, domnul Traian Băsescu, şi să confirme
rezultatul acestui referendum.
I. În ceea ce priveşte procedura pentru organizarea şi desfăşurarea
referendumului:
1. Contestaţii şi cereri prealabile
1.1 Curtea a examinat o serie de contestaţii şi cereri prealabile formulate
cu privire la organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional din data de
29 iulie 2012 pentru demiterea Preşedintelui României, domnul Traian Băsescu.
1.2 Contestaţiile au fost formulate de: Liga Internaţională a Românilor, cu
sediul în Bucureşti, de Partidul Social Democrat şi Partidul Naţional Liberal,
de preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintele interimar al Senatului, de
Gheorghe Hogea şi de Organizaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului cu sediul
în Bucureşti. Acestea au format obiectul Dosarelor nr.1289 I/2012 şi,
respectiv, nr.1291-1294 I/2012 pe rolul Curţii Constituţionale, fiind respinse,
ca neîntemeiate, prin Hotărârea nr.3 din 2 august 2012, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr.546 din 3 august 2012.
1.3 Cererile prealabile depuse înainte de şedinţa Plenului Curţii din 1 august
2012 au fost examinate în şedinţa din acea dată. Din documentele depuse de
autorii cererilor, documente provenite de la instituţiile cu activitate
relevantă în materia referendumului (Autoritatea Electorală Permanentă,
Institutul Naţional de Statistică), au rezultat date contradictorii, faţă de
cele comunicate oficial de Biroul Electoral Central, cu privire la numărul
persoanelor înscrise pe listele electorale permanente. Ca urmare, Curtea a
constatat necesitatea unor lămuriri suplimentare din partea autorităţilor
publice cu competenţe în această materie şi a dispus o serie de măsuri în acest
sens, astfel cum se va arăta în cele ce urmează, la punctul 2.
1.4. Alte cereri depuse la dosarul cauzei de diverse persoane şi organizaţii
neguvernamentale, de Preşedintele Camerei Deputaţilor şi Preşedintele interimar
al Senatului, respectiv de domnul Traian Băsescu, preşedintele suspendat al
României, au fost examinate cu caracter prealabil, Curtea stabilind, pentru
considerentele menţionate în cuprinsul Încheierii de şedinţă din data de 21
august 2012, că aspectele invocate în cuprinsul acestora nu prezintă relevanţă
pentru hotărârea pe care urmează să o adopte cu privire la referendum.
2. Solicitarea de informaţii în legătură
cu organizarea şi desfăşurarea referendumului
2.1 În acest sens, Curtea Constituţională s-a adresat, în temeiul art.46 şi 76
din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii
Constituţionale, următoarelor autorităţi:
2.2. Ministerului Administraţiei şi Internelor, cu adresa nr.5264 din 1 august
2012, solicitându-i să comunice numărul persoanelor înscrise în listele
electorale permanente, în conformitate cu dispoziţiile art.5 alin.(2) din Legea
nr.3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, dacă listele
electorale permanente au fost actualizate potrivit legii şi data actualizării
acestora;
2.3. Institutului Naţional de Statistică, cu adresa nr.5265 din 1 august 2012,
solicitându-i să transmită următoarele informaţii: dacă pot fi comunicate
actele oficiale ale recensământului populaţiei din anul 2011 şi numărul
cetăţenilor români cu drept de vot la data de 29 iulie 2012;
2.4. Autorităţii Electorale Permanente, cu adresa nr.5295 din 2 august 2012,
solicitându-i să comunice următoarele informaţii: dacă listele electorale
permanente au fost actualizate potrivit legii şi data actualizării acestora şi
numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente, în conformitate
cu dispoziţiile art.5 alin.(2) din Legea nr.3/2000 privind organizarea şi
desfăşurarea referendumului.
2.5 Examinând răspunsurile formulate de Ministerul Administraţiei şi
Internelor, Institutul Naţional de Statistică şi Autoritatea Electorală
Permanentă la solicitările dispuse de Curtea Constituţională în şedinţele din 1
şi 2 august 2012, făcute publice şi consemnate în Încheierile de la acele date,
Curtea Constituţională a constatat că şi aceste răspunsuri conţin date
contradictorii. Aceasta cu atât mai mult cu cât Ministerul Administraţiei şi
Internelor, după comunicarea, prin adresa înregistrată la Curtea
Constituţională cu nr.5271 din 1 august 2012, a numărului persoanelor înscrise
în listele electorale permanente (18.292.514 persoane), a revenit cu precizări
suplimentare prin adresa nr.5273 din 2 august 2012, în care a învederat Curţii
că există date care 'pot fi de natură să afecteze numărul total al cetăţenilor
cu drept de vot înscrişi în listele electorale permanente' şi că 'nu îşi poate
asuma veridicitatea numărului de persoane înscrise în listele electorale
permanente'.
2.6 În consecinţă, constatând că nu putea fi stabilit, cu certitudine, pe baza
datelor existente, numărul persoanelor înscrise pe listele electorale
permanente, pentru a se verifica dacă referendumul a fost valabil în
conformitate cu prevederile art.5 alin.(2) din Legea nr.3/2000 privind
organizarea şi desfăşurarea referendumului Curtea a dispus, în şedinţa Plenului
din 2 august 2012, amânarea dezbaterilor pentru data de 12 septembrie 2012 şi
formularea unei solicitări către Guvernul României pentru a comunica, până la
data de 31 august 2012, numărul persoanelor înscrise în listele electorale
permanente, actualizate.
3. Preschimbarea termenelor de judecată
3.1. În şedinţa Plenului Curţii Constituţionale din 3 august 2012, termenul
de judecată a fost preschimbat, din oficiu, de la data de 12 septembrie 2012 la
data de 31 august 2012, 'în vederea asigurării soluţionării, cu celeritate, a
acestei cauze, şi văzând că termenul acordat Guvernului, în şedinţa din 2
august 2012, pentru comunicarea datelor necesare soluţionării cauzei este 31
august 2012'.
3.2. În sedinţa Plenului Curţii Constituţionale din 14 august 2012, la
solicitarea Preşedintelui suspendat al României, domnul Traian Băsescu,
termenul de judecată a fost preschimbat de la data de 31 august 2012 la data de
21 august 2012, 'în vederea asigurării soluţionării cu celeritate a acestei
cauze, pentru a evita prelungirea situaţiei de instabilitate politică care se
răsfrânge direct asupra economiei naţionale'.
4. Măsurile dispuse Guvernului şi
răspunsul acestei autorităţi publice
4.1. În şedinţa din 2 august 2012, Curtea a cerut ca Guvernul să dispună
'măsurile necesare pentru actualizarea listelor electorale permanente la data
de 29 iulie 2012 şi să transmită Curţii Constituţionale numărul persoanelor
înscrise pe listele electorale permanente, pentru a se putea stabili dacă
referendumul naţional pentru demiterea Preşedintelui României din 29 iulie 2012
este valabil în conformitate cu dispoziţiile art.5 alin.(2) din Legea nr.3/2000
privind organizarea şi desfăşurarea referendumului'. Solicitarea dispusă în
şedinţa Curţii Constituţionale din 2 august 2012 a fost transmisă Guvernului
României cu adresa nr.5305 din 3 august 2012.
4.2. Având în vedere interpretările diferite apărute în mass-media şi în
conferinţa de presă a primului-ministru al Guvernului României, care a avut loc
la data de 3 august 2012, respectiv declaraţiile în sensul declanşării, în baza
adresei Curţii Constituţionale nr.5305 din 3 august 2012 a unui nou recensământ
al populaţiei, Curtea a decis să revină, în data de 6 august 2012, cu o
precizare constând în indicarea temeiului legal al acestei actualizări, şi
anume art.17 alin.(2) din Legea nr.3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea
referendumului. Astfel cum rezultă chiar din formularea acestei adrese,
înregistrată la Curtea Constituţională cu nr.5306 din 6 august 2012, ea nu a
cuprins o nouă solicitare adresată Guvernului, astfel cum s-a interpretat
ulterior în mass-media şi de către acesta, ci doar o precizare pentru a evita
acţiunea care se preconiza a fi întreprinsă de către Guvern, de amploarea unui
nou recensământ, acţiune care nu îşi găsea justificarea în solicitarea Curţii
şi nici un temei legal în dispoziţiile care guvernează organizarea şi
desfăşurarea referendumului.
4.3. Prin scrisoarea înregistrată la Curtea Constituţională cu nr.5412 din 14
august 2012, primul-ministru al Guvernului s-a adresat Curţii Constituţionale
invocând o contradicţie care ar fi existat între adresele Curţii
Constituţionale nr.5305 din 3 august 202 şi nr.5306 din 6 august 2012, precum
şi confuzia care ar fi fost determinată de cea de-a doua adresă. Totodată,
Curtea a fost informată cu privire la faptul că în şedinţa Guvernului din 7
august 2012 s-a aprobat Memorandumul privind măsurile necesare pentru
actualizarea listelor electorale permanente.
4.4. Plenul Curţii Constituţionale, întrunit în data de 14 august 2012, în temeiul
art.50-51 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii
Constituţionale, a examinat scrisoarea Primului-ministru al Guvernului
României. Prin Hotărârea nr.5 din 14 august 2012, Curtea a precizat din nou
solicitarea sa, cu referire la temeiul legal anterior invocat, indicând şi
datele de referinţă pentru operaţiunea de actualizare a listelor electorale
permanente care ar fi trebuit întreprinsă sau care urma a fi întreprinsă în
termenul acordat de Curte, după caz. Procedura actualizării listelor electorale
permanente şi datele de referinţă pentru procesul de actualizare rezultă cu
evidenţă din cuprinsul art.17 alin.(2) din Legea nr.3/2000, potrivit căruia
'Reactualizarea listelor electorale permanente se face de către primari, potrivit
prevederilor Legii nr.68/1992, respectiv ale Legii nr.70/1991, republicată, cu
modificările ulterioare, în termen de cel mult 5 zile de la data stabilirii
zilei referendumului.'
Amânarea cauzei şi termenul acordat de Curtea Constituţională, urmare examinării
cererilor prealabile depuse la dosarul cauzei, a fost tocmai pentru realizarea
unei actualizări a listelor electorale permanente, în situaţia în care
actualizarea nu s-a realizat potrivit legii, situaţie care rezulta din
răspunsurile formulate de autorităţile publice la solicitările Curţii
Constituţionale. Astfel, Curtea a precizat că 'prin Adresa nr.5305 din 3 august
2012, Plenul Curţii Constituţionale a solicitat Guvernului să comunice numărul
persoanelor înscrise în listele electorale permanente, actualizate (până la
data de 10 iulie 2012) conform dispoziţiilor art.17 alin.(2) din Legea
nr.3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului.[...] Acolo unde
această operaţiune nu s-a executat, urmează a se realiza în termenul acordat de
Curte.' Totodată, Curtea a stabilit că listele electorale permanente sunt,
potrivit art.2 alin.(1) lit.c) din Legea nr.370/2004, 'listele cuprinzând
cetăţenii români cu drept de vot care au împlinit 18 ani până la ziua
alegerilor inclusiv.'
4.5. Prin adresa înregistrată la Curtea Constituţională cu nr.5451 din 20
august 2012, Guvernul, sub semnătura primului-ministru, a transmis un răspuns
la solicitarea Curţii.
4.6. În cuprinsul răspunsului formulat, Guvernul a precizat, mai întâi, că 'la
data de 1 august 2012, prin adresa nr.74618/VPD, Ministerul Administraţiei şi
Internelor a transmis Curţii Constituţionale numărul persoanelor înscrise în
listele electorale permanente', confirmând conţinutul adresei Ministerului
Administraţiei şi Internelor înregistrată la Curtea Constituţională cu nr.5271
din 1 august 2012.
4.7. În continuare, Guvernul a comunicat Curţii Constituţionale o serie de date
rezultate în baza comunicărilor oficiale aparţinând unor instituţii publice,
după cum urmează:
Date primite de la Ministerul
Administraţiei şi Internelor
- Conform comunicării Direcţiei pentru Evidenţa Populaţiei şi Administrarea
Bazelor de Date din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, '34.654
persoane trebuie radiate de către primari şi serviciile publice comunitare de
evidenţă a persoanelor din subordinea consiliilor locale, din listele
electorale permanente utilizate la referendumul naţional din data de 29 iulie
2012 pentru demiterea Preşedintelui României', după cum urmează: persoane
decedate - 26.066; persoane având statutul de cetăţean român cu domiciliul în
străinătate - 4.475; persoane care au pierdut cetăţenia română -151; persoane
fără drept de vot - 3.414; persoane bolnave psihic, care şi-au pierdut
drepturile electorale - 199; persoane cu corecţii CNP - 349.
- Conform comunicării primite de la Direcţia Generală pentru Relaţiile cu
Instituţia Prefectului, există un număr de 512.379 persoane ale căror acte de
identitate au expirat şi nu au fost reînnoite până în ziua votului inclusiv.
Date primite de la Ministerul Afacerilor
Externe
- din datele centralizate până la momentul transmiterii adresei există un
număr de 3.052.397 persoane cu drept legal de şedere în afara României, dintre
care: 1.101.809 cetăţeni români majori cu drept legal de şedere în afara
României, conform datelor oficiale comunicate de 17 state, 1.468.369 cetăţeni
români cu drept legal de şedere, conform datelor comunicate de autorităţile din
29 de state, cu privire la care datele oficiale primite nu fac distincţia între
cetăţenii români majori şi cei minori, 482.219 cetăţeni români cu drept legal
de şedere, conform evaluărilor făcute de misiunile diplomatice ale României în
alte 44 de state cu privire la care datele oficiale primite nu fac distincţia
între cetăţenii români majori şi cei minori. Se arată că, potrivit datelor
oficiale ale Institutului Naţional de Statistică, populaţia României are un
procent general de 18,3% minori;
- cu privire la datele comunicate de Ministerul Afacerilor Externe, se face
următoarea precizare importantă: 'din numărul total de 3.052.397 persoane
comunicat de către Ministerul Afacerilor Externe, 469.810 sunt cetăţeni români
cu domiciliul în străinătate, 4475 se regăseau încă în listele electorale la
data de 10 iulie 2012 şi sunt menţionaţi în prezenta la punctul I lit.b.'
4.8 Curtea constată, mai întâi, că scrisoarea primită de la Guvern nu răspunde
solicitării de a se comunica 'numărul persoanelor înscrise în listele
electorale permanente, actualizate (până la data de 10 iulie 2012)', ci
prezintă o serie de date, privitoare la diverse categorii de persoane.
4.9. Datele comunicate, în cea mai mare parte, nu au legătură cu solicitarea
formulată de Curte.
4.10. Astfel, numărul de persoane ale căror acte de identitate au expirat nu
priveşte această solicitare, întrucât expirarea actelor de identitate, în sine,
nu determină eliminarea persoanelor în cauză de pe listele electorale
permanente. Potrivit art.2 alin.(1) lit.c) din Legea nr.370/2004 pentru
alegerea Preşedintelui României, listele electorale permanente cuprind
'cetăţenii români cu drept de vot care au împlinit 18 ani până la ziua
alegerilor inclusiv', legislaţia electorală nefăcând nici o distincţie care să
permită interpretarea potrivit căreia expirarea actului de identitate atrage
eliminarea persoanelor care îndeplinesc condiţiile menţionate de pe aceste
liste. Curtea reţine că doar exercitarea dreptului de vot este condiţionată de
prezentarea unui act de identitate valabil, nu însă şi existenţa acestui drept.
Sancţiunea prevăzută de lege pentru nesolicitarea eliberării unei noi cărţi de
identitate, obligaţie prevăzută de art.19 alin.(2) din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr.97/2005, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr.719 din 12 octombrie 2011, este amenda contravenţională, în condiţiile
art.43 lit.b) din acelaşi act normativ, iar nu decăderea din dreptul de a vota
sau radierea de pe listele electorale permanente.
4.11. Tot astfel, nu priveşte solicitarea formulată de Curte numărul
persoanelor 'cu drept legal de şedere în afara României' al căror domiciliu se
află în România, întrucât aceste persoane sunt cuprinse în listele electorale
permanente, în condiţiile prevăzute de dispoziţiile art.2 alin.1 lit.c) din
Legea nr.370/2004, mai sus citate, coroborate cu dispoziţiile art.7 alin.(1)
din acelaşi act normativ, potrivit căruia 'Listele electorale permanente se
întocmesc pe comune, oraşe şi municipii, după caz, şi cuprind toţi alegătorii
care domiciliază în comuna, oraşul sau municipiul pentru care ele au fost
întocmite'. Acest temei juridic este invocat şi de Guvern în răspunsul său, în
care se face distincţie între cetăţenii români cu domiciliul în România şi cei
cu domiciliul în străinătate.
4.12. Potrivit datele comunicate de Guvern, din numărul total de 3.052.397 cu
drept de şedere în afara României, au domiciliul în străinătate numai 469.810
cetăţeni români, restul până la 3.052.397 fiind cetăţeni români cu domiciliul
în România.
4.13. Potrivit aceloraşi date comunicate de Guvern, din numărul de 469.810
cetăţeni români cu domiciliul în străinătate, numai 4.475 cetăţeni se regăseau
pe listele electorale permanente la data de 10 iulie 2012 şi, prin urmare,
numai cu acest număr (din numărul total de 3.052.397 comunicat) ar fi trebuit
actualizate aceste liste. Guvernul mai precizează că acest număr - 4.475
cetăţeni - este deja luat în calcul la punctul I b din scrisoarea sa, fiind
cuprins în comunicarea Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea
Datelor, adică în numărul total de de 34.654 persoane care trebuie radiate de
către primari şi serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor din
listele electorale permanente utilizate la referendumul naţional din data de 29
iulie 2012.
4.14. În concluzie, singurul număr care, potrivit datelor comunicate de Guvern,
poate fi luat în considerare la actualizarea listelor electorale permanente,
este acesta din urmă, respectiv 34.654 persoane, reprezentând: persoane
decedate, persoane având statutul de cetăţean român cu domiciliul în
străinătate, persoane care au pierdut cetăţenia română, persoane fără drept de
vot, persoane bolnave psihic care şi-au pierdut drepturile electorale, persoane
cu corecţii CNP. De altfel, numai cu privire la aceste persoane se arată de
către Guvern că 'trebuie radiate de către primari şi serviciile publice
comunitare de evidenţă a persoanelor din subordinea consiliilor locale, din
listele electorale permanente utilizate la referendumul naţional din data de 29
iulie 2012 pentru demiterea Preşedintelui României.'
II. În ceea ce priveşte confirmarea
rezultatelor referendumului
1. Curtea constată că rezultatul referendumului depinde de îndeplinirea
cumulativă a două condiţii: una referitoare la numărul minim de cetăţeni care
trebuie să participe la referendum pentru ca acesta să fie valabil (cvorumul
legal de participare) şi una privitoare la numărul de voturi valabil exprimate,
care determină rezultatul referendumului. Aceste condiţii sunt prevăzute în
art.5 alin.(2) şi, respectiv, art.10 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea
şi desfăşurarea referendumului. Potrivit art.5 alin.(2) din lege, 'Referendumul
este valabil dacă la acesta participă cel puţin jumătate plus unul din numărul
persoanelor înscrise în listele electorale permanente' iar, potrivit art.10,
'Demiterea Preşedintelui României este aprobată dacă, în urma desfăşurării
referendumului, propunerea a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate.'
2. Din datele comunicate Curţii Constituţionale de către Biroul Electoral
Central, cu privire la referendumul naţional din data de 29 iulie 2012, rezultă
următoarele:
Cifre absolute Procente
a) numărul persoanelor înscrise în lista pentru referendum: 18.292.464
100.00%
b) numărul participanţilor: 8.459.053 46.24%
c) numărul voturilor valabil exprimate la răspunsul 'DA': 7.403.836 87.52%
d) numărul voturilor valabil exprimate la răspunsul 'NU': 943.375 11.15%
e) numărul voturilor nule: 111.842 1.32%
3. Din examinarea documentelor transmise de Biroul Electoral Central rezultă că
referendumul s-a desfăşurat cu respectarea dispoziţiilor prevăzute de lege,
neînregistrându-se încălcări sau incidente de natură să conducă la îndeplinirea
sau neîndeplinirea cvorumului de prezenţă la vot, respectiv la modificarea
rezultatului referendumului.
4. Examinarea contestaţiilor şi a cererilor prealabile formulate în cadrul
acestei proceduri nu a relevat diferenţe faţă de datele consemnate de Biroul
Electoral Central şi nici încălcări sau incidente de natură să conducă la
îndeplinirea sau neîndeplinirea cvorumului de prezenţă la vot, respectiv la
modificarea rezultatului referendumului.
5. Scrisoarea Guvernului României din data de 20 august 2012, mai sus
analizată, relevă o diferenţă în minus de 34.654 persoane faţă de numărul
persoanelor înscrise pe listele electorale permanente transmis de Biroul
Electoral Central, persoane cu privire la care se arată că trebuie radiate de
către primari şi serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor din
listele electorale permanente utilizate la referendumul naţional din data de 29
iulie 2012.
6. Cu privire la aceste date comunicate de Guvern, Curtea Constituţională
constată că nu are atribuţii în procedura actualizării listelor electorale
permanente şi, prin urmare, nu poate opera modificări în liste electorale. Ceea
ce poate constata Curtea, potrivit competenţei sale, este numai dacă diferenţa
de date transmisă este de natură să conducă la îndeplinirea sau neîndeplinirea
cvorumului de prezenţă la vot, respectiv la modificarea rezultatului
referendumului. Or, este evident, din compararea datelor comunicate de Biroul
Electoral Central, respectiv de Guvern, că nu există o astfel de situaţie.
7. Ca urmare, având în vedere că la referendumul naţional din data de 29 iulie
2012, din totalul de 18.292.464 de persoane înscrise în listele electorale
permanente au participat la vot 8.459.053 de persoane, ceea ce reprezintă mai
puţin de jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele
electorale permanente, în temeiul dispoziţiilor art. 146 lit.i) din
Constituţie, ale art.11 alin. (1) lit. B.c), ale art.46 alin.(1) şi ale art.47
din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii
Constituţionale, precum şi ale art.5 alin.(2) şi art.45 alin.(1) şi (3) din
Legea nr.3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, cu modificările
şi completările ulterioare,
Cu majoritatea de voturi prevăzută de
art.47 alin.(1) din Legea nr.47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
HOTĂRĂŞTE
1. Constată că procedura pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului
naţional din data de 29 iulie 2012 pentru demiterea Preşedintelui României,
domnul Traian Băsescu, a fost respectată.
2. Confirmă rezultatele referendumului naţional din data de 29 iulie 2012
comunicate de Biroul Electoral Central şi constată că din totalul de 18.292.464
de persoane înscrise în listele electorale permanente au participat la vot
8.459.053 de persoane (46.24 %), din care 7.403.836 (87.52 %) au răspuns 'DA'
la întrebarea 'Sunteţi de acord cu demiterea Preşedintelui României?', iar
943.375 (11.15 %) au răspuns 'NU'.
3. Constată că la referendum nu au participat cel puţin jumătate plus unul din
numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente, pentru ca
referendumul să fie valabil în conformitate cu prevederile art.5 alin.(2) din
Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului.
4. La data publicării prezentei hotărâri în Monitorul Oficial al României,
Partea I, încetează interimatul domnului George - Crin Laurenţiu Antonescu în
exercitarea funcţiei de Preşedinte al României.
5. De la data publicării prezentei hotărâri în Monitorul Oficial al României,
Partea I, domnul Traian Băsescu îşi reia exercitarea atribuţiilor
constituţionale şi legale de Preşedinte al României.
Prezenta hotărâre se prezintă Camerei Deputaţilor şi Senatului, întrunite în
şedinţă comună.
Hotărârea este definitivă şi general obligatorie şi se publică în Monitorul
Oficial al României, Partea I, şi în presă.
Dezbaterea a avut loc la data de 21 august 2012 şi la aceasta au participat:
Augustin Zegrean, preşedinte, Aspazia Cojocaru, Acsinte Gaspar, Petre Lăzăroiu,
Mircea Ştefan Minea, Iulia Antoanella Motoc, Ion Predescu, Puskas Valentin
Zoltan, Tudorel Toader, judecători.
OPINIE SEPARATĂ,
Dezacordul exprimat în raport cu hotărâre de invalidare a rezultatelor referendumului
naţional din data de 29 iulie 2012, are la bază faptul că aceasta a fost
adoptată prin raportare la prevederile art. 2 alin. 1 lit. c) din Legea nr.
370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, soluţie prefigurată prin
'erata' din data de 6 august 2012, referitoare la Hotărârea Curţii
Constituţionale nr. 3 din 2 august 2012, 'erată' la adoptarea căreia nu am fost
consultaţi, procedeu fără precedent în jurisprudenţa constituţională.
În acest sens, evidenţiem faptul că, pe de o parte, prin Hotărârea nr. 3 din 2
august 2012, Curtea Constituţională a statuat în sensul că cetăţenii români cu
domiciliul sau reşedinţa în străinătate 'au dreptul de a vota în mod liber în
străinătate pe listele electorale suplimentare', iar 'raţiunea pentru care aceşti
cetăţeni nu sunt înscrişi în listele electorale permanente rezidă în faptul că
nu au domiciliul în ţară, astfel încât numărul acestora nu poate influenţa
cvorumul legal de participare la referendum, respectiv majoritatea persoanelor
înscrise pe listele electorale permanente', iar pe de altă parte, erata
completatoare face referire la 'listele electorale cuprinzând cetăţenii români
cu drept de vot care au împlinit vârsta de 18 ani până în ziua alegerilor
inclusiv', aşadar indiferent de domiciliu.
Soluţia adoptată este contrară şi celor statuate prin pct. 2 din Hotărârea nr.
4 din 14 august 2012, hotărâre prin care, cu majoritate de voturi, Curtea a
statuat următoarele - 'completarea operată de către judecătorul raportor nu
influenţează şi nu poate influenţa hotărârea pe care Curtea Constituţională o
va adopta conform art. 47 alin. 1 din Legea nr. 47/1992'.
Pe de altă parte, în jurisprudenţa sa referitoare la organizarea şi
desfăşurarea referendumului, 'Curtea reţine că cetăţenii români care îşi exercită
dreptul de vot în secţiile de votare aflate în străinătate sunt înscrişi pe
liste electorale suplimentare'.
Potrivit art.25 alin.(22) din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi
desfăşurarea referendumului ,,pentru corecta desfăşurare a referendumului,
Biroul Electoral Central emite hotărâri în interpretarea legii, hotărâri care
se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I'.
În baza acestui text, Biroul Electoral Central a adoptat Hotărârea nr.34H din
28 iulie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.531 din
31 iulie 2012, prin care a stabilit că ,,în cazul referendumului naţional
pentru demiterea Preşedintelui României sunt aplicabile prevederile titlului I
al Legii nr.35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi
pentru modificarea şi completarea Legii nr.67/2004 pentru alegerea
autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice
locale nr.215/2001 şi a Legii nr.393/2004 privind Statutul aleşilor locali, cu
modificările şi completările ulterioare, în măsura în care Legea nr.3/2000
privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, cu modificările şi
completările ulterioare, nu dispune altfel'.
Articolul 26 alin.(2) din Legea nr. 35/2008 prevede că listele electorale
permanente ,,se întocmesc pe localităţi şi cuprind pe toţi cetăţenii cu drept
de vot care domiciliază în localitatea pentru care ele au fost întocmite'.
Potrivit art.27 alin.(2) din aceeaşi lege, în listele electorale suplimentare
vor fi trecuţi cetăţenii români din străinătate care fac dovada cu paşaportul
cu menţiunea privind stabilirea domiciliului în străinătate, cetăţenii români
care arată că au reşedinţa prin prezentarea paşaportului simplu sau a cărţii de
identitate, însoţite de documentul emis de autorităţile străine care dovedeşte
reşedinţa în străinătate.
Listele electorale permanente sunt definite prin prevederile art. 7 alin. 1)
din Legea nr. 370/2004, pentru alegerea Preşedintelui României, în care se
statuează că acestea 'se întocmesc pe comune, oraşe şi municipii, după caz, şi
cuprind toţi alegătorii care domiciliază în comuna, oraşul sau municipiul
pentru care ele au fost întocmite'.
În sensul legii, starea de fapt (domiciliază) se suprapune peste starea de
drept (au domiciliul), motiv pentru care cetăţenii români cu domiciliul ori
reşedinţa în străinătate nu pot fi incluşi în listele electorale permanente,
însă îşi pot exercita dreptul de vot fiind cuprinşi în listele electorale
suplimentare. Prin urmare includerea în listele electorale permanente a celor
1101809 cetăţeni români cu domiciliul ori reşedinţa în străinătate, la care se
adaugă o parte dintre ceilalţi 1468369 cetăţeni aflaţi în aceeaşi situaţie,
dintre care unii sunt minori este de natură să afecteze rezultatul
referendumului.
Soluţia este promovată şi prin Liniile directoare privind alegerile, adoptate
de către Comisia de la Veneţia în cadrul celei de-a 51-a sesiuni plenare de la
Veneţia, din 5-6 iulie 2002, prin care la art. I 1.2. se prevede că o listă
electorală suplimentară poate permite să voteze persoanelor care şi-au schimbat
domiciliul.
Considerăm că listele electorale permanente nu pot cuprinde nici pe cei 512379
cetăţeni români cu drept de vot ale căror acte de identitate au expirat, fără a
fi reînnoite până în ziua votului. Aceasta deoarece, în sensul art. 2 lit. d)
din Legea nr. 370/2004, pentru alegerea Preşedintelui României, actele de
identitate trebuie să fie valabile în ziua votării. În caz contrar, menţinerea
acestei categorii de persoane pe listele electorale permanente, este de natură
să consacre o nouă categorie, a celor care nu îşi pot exercita dreptul de vot,
persoane care în mod obiectiv vor fi absente. În ipoteza în care dreptul de vot
este exercitat pe baza unei cărţi de identitate provizorie, respectivele persoane
sunt trecute şi pe liste electorale suplimentare.
Faţă de cele expuse, cifra de 18292464 de persoane înscrise în listele
electorale permanente, cifră luată în considerare la adoptarea hotărârii, nu
reflectă structura şi dimensiunea corpului electoral actual.
Pornind de la continua scădere a populaţiei României, de la datele statistice
furnizate în mod oficial, de la necesitatea eliminării din liste a celor
decedaţi, a persoanelor care au pierdut cetăţenia ori drepturile electorale
considerând că în listele electorale permanente nu pot fi incluşi cetăţenii
români cu domiciliul ori reşedinţa în străinătate şi nici cei ale căror acte de
identitate nu sunt valabile, constatăm că datele finale sunt de natură să
conducă la validarea rezultatelor referendumului.
Judecător Judecător Judecător
Ion Predescu Acsinte Gaspar Tudorel Toader
Ti-a placut articolul?
Adauga un comentariu
Nume:
Email:
Comentariu*: