ÎCCJ a sesizat Curtea Constituţională cu privire la aspectele de neconstituţionalitate cuprinse în legea de modificare a Codului penal

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a sesizat Curtea Constituţională, joi, cu privire la aspectele de neconstituţionalitate cuprinse în legea de modificare a Codului penal, transmite Agerpres.ro. 

"Judecătorii (...) s-au constituit în Secţii Unite (...) pentru sesizarea Curţii Constituţionale în vederea exercitării controlului de constituţionalitate, înainte de promulgare, asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. Secţiile Unite (...), legal constituite, prin Hotărârea nr. 8 din 5 iulie 2018, au sesizat Curtea Constituţională asupra aspectelor de neconstituţionalitate cuprinse în Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie", se precizează într-un comunicat al ÎCCJ, transmis AGERPRES.

 
În hotărârea de sesizare a Curţii Constituţionale se arată, printre altele, că în modificările aduse art. 297 alin. (1) din Codul penal, referitor la abuzul în serviciu, legiuitorul a introdus condiţia ca fapta să fie săvârşită "în scopul de a obţine pentru sine, soţ, rudă sau afin până la gradul II inclusiv un folos material necuvenit", restrângând semnificativ sfera de aplicare a normei de incriminare.
 

"Prin introducerea condiţiei enunţate în dispoziţiile art. 297 alin. (1) C. pen., competenţa de dezincriminare a faptelor de abuz în serviciu este exercitată cu încălcarea drepturilor şi a intereselor legitime ale persoanelor fizice sau juridice, inclusiv a drepturilor prevăzute în Constituţie (...). De asemenea, reducerea limitei maxime speciale a pedepsei principale a închisorii, introducerea pedepsei principale alternative a amenzii şi eliminarea pedepsei complementare a interzicerii exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică nu constituie soluţii legislative adoptate în concordanţă cu paragraful 34 al Deciziei Curţii Constituţionale nr. 224/2017", susţin judecătorii.

 
Referitor la reducerea fracţiunilor de pedeapsă care trebuie executate, şi în special a celor care trebuie executate în mod efectiv în materia liberării condiţionate, ÎCCJ consideră că aceasta nu asigură un just echilibru între scopul cu caracter preponderent individual de a asigura respectarea drepturilor fundamentale ale persoanelor condamnate şi scopul sancţionator al răspunderii penale, care corespunde interesului general.
 

"Soluţia legislativă prevăzută în art. 100 C. pen., în forma modificată, permite dispunerea liberării condiţionate după executarea efectivă a unei fracţiuni de o treime din durata pedepsei închisorii (de până la 10 ani) şi de o jumătate din durata pedepsei închisorii (mai mare de 10 ani), iar în cazul persoanei care a împlinit vârsta de 60 de ani, după executarea efectivă a unei fracţiuni de o pătrime din durata pedepsei închisorii (de până la 10 ani) şi de o treime din durata pedepsei închisorii (mai mare de 10 ani). (...) Opţiunea legiuitorului pentru o fracţiune redusă de executare efectivă a pedepsei în materia liberării condiţionate ridică probleme din perspectiva realizării rolului sancţionator al hotărârii judecătoreşti de condamnare", se precizează în sesizare.

 
Conform aceleiaşi surse, reducerea termenului general de prescripţie a răspunderii penale în cazul infracţiunilor pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 10 ani, precum şi în cazul infracţiunilor pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani constituie soluţii legislative care încalcă deciziile CCR şi afectează echilibrul între dreptul statului de a trage la răspundere penală persoanele care săvârşesc infracţiuni, răspunzând unui interes general, dar şi drepturile persoanelor care beneficiază de prescriptibilitatea răspunderii penale.
 
În document se mai afirmă că abrogarea art. 175 alin. (2) din Codul penal are ca efect dezincriminarea unei game largi de fapte săvârşite de persoanele care "exercită un serviciu de interes public pentru care au fost învestite de autorităţile publice sau care sunt supuse controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu public". În categoria faptelor dezincriminate sunt incluse luarea de mită, delapidare, abuzul în serviciu, folosire abuzivă a funcţiei în scop sexual sau uzurpare a funcţiei săvârşite de funcţionarii publici.
 

"Dezincriminarea faptelor de corupţie şi de serviciu săvârşite de funcţionarii publici prevăzuţi în art. 175 alin. (2) C. pen. sau în legătură cu aceştia afectează protecţia penală acordată valorilor sociale ocrotite prin reglementarea infracţiunilor de corupţie şi de serviciu", concluzionează ÎCCJ.


Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

Fost președinte al Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, trimis în judecată

18 Dec 2020 463

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Acord de recunoaștere a vinovăției unui inculpat, deputat în Parlament

15 Dec 2020 609

Curtea Constituţională dezbate azi sesizările în legătură cu legea privind noul sistem de impozitare a pensiilor de serviciu

14 Jul 2020 766

Prejudicii. Județul Constanța se constituie parte civilă într-un dosar penal în care actor principal este Conpress Holding (documente)

29 Jun 2020 624

Președintele ÎCCJ convoacă Secţiile Unite în urma sesizării CCR, pe tema proiectului de lege privind eliminarea pensiilor speciale

28 Jan 2020 884

Vicepreşedintele Marcu, promovat la Curtea Supremă Preşedintele Curţii de Apel Constanţa face echipă cu judecătoarea Adriana Ispas

06 Jan 2020 1045

Ce schimbări a adus noul an în instanţele constănţene

04 Jan 2020 753

Când pleacă judecătoarea Marcu de la Curtea de Apel Constanţa

21 Dec 2019 649

Înalta Curte face precizări importante! Sunt vizate completurile de 5 judecători Penal 3 – 2018 şi cel de 5 Judecători Penal 3 – 2019

31 Oct 2019 1058

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Când are loc primul termen în dosarul "Revoluţiei"

09 Oct 2019 745

Radu Mazăre, fostul primar al Constanţei, adus în faţa judecătorilor luni. Iată de ce!

27 Jul 2019 1536

Ce a stabilit astăzi ÎCCJ, cu privire la Radu Mazăre, fostul primar

23 Jul 2019 2380

Achitări în Dosarul „Portul”! Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, decizie definitivă după 8 ani

15 Jul 2019 4288

ÎCCJ Nicuşor Daniel Constantinescu a fost condamnat la 10 ani de închisoare. Decizia este definitivă

11 Jul 2019 3191

Fostul preşedinte al CJ Constanţa ar putea afla sentinţa finală în dosarul în care a fost condamnat la 15 ani de închisoare

10 Jul 2019 1604