ÎCCJ a sesizat Curtea Constituţională cu privire la aspectele de neconstituţionalitate cuprinse în legea de modificare a Codului penal

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a sesizat Curtea Constituţională, joi, cu privire la aspectele de neconstituţionalitate cuprinse în legea de modificare a Codului penal, transmite Agerpres.ro. 

"Judecătorii (...) s-au constituit în Secţii Unite (...) pentru sesizarea Curţii Constituţionale în vederea exercitării controlului de constituţionalitate, înainte de promulgare, asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. Secţiile Unite (...), legal constituite, prin Hotărârea nr. 8 din 5 iulie 2018, au sesizat Curtea Constituţională asupra aspectelor de neconstituţionalitate cuprinse în Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie", se precizează într-un comunicat al ÎCCJ, transmis AGERPRES.

 
În hotărârea de sesizare a Curţii Constituţionale se arată, printre altele, că în modificările aduse art. 297 alin. (1) din Codul penal, referitor la abuzul în serviciu, legiuitorul a introdus condiţia ca fapta să fie săvârşită "în scopul de a obţine pentru sine, soţ, rudă sau afin până la gradul II inclusiv un folos material necuvenit", restrângând semnificativ sfera de aplicare a normei de incriminare.
 

"Prin introducerea condiţiei enunţate în dispoziţiile art. 297 alin. (1) C. pen., competenţa de dezincriminare a faptelor de abuz în serviciu este exercitată cu încălcarea drepturilor şi a intereselor legitime ale persoanelor fizice sau juridice, inclusiv a drepturilor prevăzute în Constituţie (...). De asemenea, reducerea limitei maxime speciale a pedepsei principale a închisorii, introducerea pedepsei principale alternative a amenzii şi eliminarea pedepsei complementare a interzicerii exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică nu constituie soluţii legislative adoptate în concordanţă cu paragraful 34 al Deciziei Curţii Constituţionale nr. 224/2017", susţin judecătorii.

 
Referitor la reducerea fracţiunilor de pedeapsă care trebuie executate, şi în special a celor care trebuie executate în mod efectiv în materia liberării condiţionate, ÎCCJ consideră că aceasta nu asigură un just echilibru între scopul cu caracter preponderent individual de a asigura respectarea drepturilor fundamentale ale persoanelor condamnate şi scopul sancţionator al răspunderii penale, care corespunde interesului general.
 

"Soluţia legislativă prevăzută în art. 100 C. pen., în forma modificată, permite dispunerea liberării condiţionate după executarea efectivă a unei fracţiuni de o treime din durata pedepsei închisorii (de până la 10 ani) şi de o jumătate din durata pedepsei închisorii (mai mare de 10 ani), iar în cazul persoanei care a împlinit vârsta de 60 de ani, după executarea efectivă a unei fracţiuni de o pătrime din durata pedepsei închisorii (de până la 10 ani) şi de o treime din durata pedepsei închisorii (mai mare de 10 ani). (...) Opţiunea legiuitorului pentru o fracţiune redusă de executare efectivă a pedepsei în materia liberării condiţionate ridică probleme din perspectiva realizării rolului sancţionator al hotărârii judecătoreşti de condamnare", se precizează în sesizare.

 
Conform aceleiaşi surse, reducerea termenului general de prescripţie a răspunderii penale în cazul infracţiunilor pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 10 ani, precum şi în cazul infracţiunilor pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani constituie soluţii legislative care încalcă deciziile CCR şi afectează echilibrul între dreptul statului de a trage la răspundere penală persoanele care săvârşesc infracţiuni, răspunzând unui interes general, dar şi drepturile persoanelor care beneficiază de prescriptibilitatea răspunderii penale.
 
În document se mai afirmă că abrogarea art. 175 alin. (2) din Codul penal are ca efect dezincriminarea unei game largi de fapte săvârşite de persoanele care "exercită un serviciu de interes public pentru care au fost învestite de autorităţile publice sau care sunt supuse controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu public". În categoria faptelor dezincriminate sunt incluse luarea de mită, delapidare, abuzul în serviciu, folosire abuzivă a funcţiei în scop sexual sau uzurpare a funcţiei săvârşite de funcţionarii publici.
 

"Dezincriminarea faptelor de corupţie şi de serviciu săvârşite de funcţionarii publici prevăzuţi în art. 175 alin. (2) C. pen. sau în legătură cu aceştia afectează protecţia penală acordată valorilor sociale ocrotite prin reglementarea infracţiunilor de corupţie şi de serviciu", concluzionează ÎCCJ.


Ti-a placut articolul?




Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

Dosarul Retrocedărilor, recuperarea prejudiciilor! Primăria Constanța, demers de 4,5 milioane de dolari la Curtea Supremă

24 Mar 2024 619

UPDATE. Judecarea amânată Dreapta Unită a contestat la ICCJ decizia BEC de a exclude alianţa de la alegerile din 9 iunie

18 Mar 2024 459

Fost vice al Curții de Apel Constanța Eleni Cristina Marcu, propusă șef în continuare în Curtea Supremă

04 Mar 2024 502

Președintele UDMR, Kelemen Hunor ÎCCJ vrea să întoarcă roata istoriei şi să pună sub semnul întrebării dreptul la proprietate

11 Jan 2024 1501

Avansare la Curtea Supremă! Încep anonimizarea lucrărilor candidaților și transmiterea către comisiile de evaluare

02 Jan 2024 694

Mihaela Cristina Mocanu și Claudiu Iulian Răpeanu Vicepreședinții Curții de Apel Constanța vor să avanseze la Înalta Curte de Casație și Justiție

05 Dec 2023 1163

Protest al grefierilor protest la sediul Înaltei Curți de Casație și Justiție! Ce revendicări au sindicaliștii

04 Dec 2023 742

Atenție, judecători! Promovare la Curtea Supremă! Până când pot fi depuse cererile de înscriere (DOCUMENTE)

10 Nov 2023 606

Parchetul ICCJ a formulat cerere de revizuire a hotărârii de achitare a inculpaţilor în dosarul Ursu

01 Nov 2023 690

Ce judecători au promovat la Înalta Curte de Casație și Justiție a României. LISTA

21 Sep 2023 1790

Încep interviurile pentru Curtea Supremă! Când este programat magistratul Mihail Stănescu-Sas, de la Curtea de Apel Constanța

18 Sep 2023 913

Judecător din Constanța, programat la interviu pentru avansare la Curtea Supremă

13 Sep 2023 990

DNA cere condamnarea definitivă a Ioanei Băsescu și Elenei Udrea în baza deciziei CJUE

10 Aug 2023 2015

Știri Constanța Consiliul Județean a declarat apel la Înalta Curtea de Casație și Justiție în dosarului extinderii Delfinariului

02 Aug 2023 1064

Lupta pentru Curtea Supremă! Doi magistrați din Constanța, în cursă. CSM a publicat lucrările anonimizate ale candidaților

17 Jul 2023 1560