31 Aug, 2012 07:51
1437
Spre deosebire de anul civil, care începe la 1
ianuarie, anul bisericesc începe la
1 septembrie, pentru că, după tradiţia moştenită din Legea Veche, în această zi
s-a început creaţia lumii şi, tot în această zi, Şi-ar fi început Mântuitorul
activitatea Sa publică. Începutul Anului Nou bisericesc a fost instituit de
către Sfinţii Părinţi la Sinodul I de la Niceea, când s-a rânduit să se
sărbătorească data de 1 septembrie ca un început al mântuirii creştinilor, în
amintirea intrării lui Hristos în mijlocul adunării evreilor vestind tuturor
'anul bineplăcut Domnului'.
În centrul istoriei mântuirii noastre şi al activităţii răscumpărătoare a
Mântuitorului stă Jertfa Sa, adică Patimile şi moartea Sa pe cruce, urmate de
învierea Sa din morţi; tot aşa, în centrul sau inima anului bisericesc stau
Paştile sau sărbătoarea învierii, cu Săptămâna Sfintelor Patimi dinaintea ei.
Ca mijloc de comemorare a vieţii şi-a activităţii răscumpărătoare a
Mântuitorului, anul bisericesc ortodox are deci în centrul său sărbătoarea Sfintelor
Paşti şi se poate împărţi în trei mari faze sau perioade, numite după cartea
principală de slujbă folosită de cântăreţii de strană în fiecare din aceste
perioade şi anume:
a) Perioada Triodului (perioada prepascală);
b) Perioada Penticostarului (perioada pascală);
c) Perioada Octoihului (perioada postpascală).
Fiecare din acestea cuprinde un număr de
săptămâni.
a) Perioada Triodului ţine de la Duminica Vameşului şi a Fariseului (cu
trei săptămâni înainte de începutul Postului Paştilor), până la Duminica
Paştilor (total 10 săptămâni). Primele trei săptămâni din această perioadă
alcătuiesc vremea de pregătire sufletească în vederea începerii postului, iar
restul de şapte săptămâni - adică însuşi Postul Paştilor - este vremea de
pregătire, prin pocăinţă, post şi rugăciune, pentru marea sărbătoare a
învierii, precedată de amintirea Patimilor Celui ce S-a răstignit pentru noi.
b) Perioada Penticostarului ţine de la Duminica Paştilor până la Duminica I
după Rusalii sau a Tuturor Sfinţilor (total opt săptămâni).
c) Perioada Octoihului ţine tot restul anului, adică de la sfârşitul perioadei
Penticostarului până la începutul perioadei Triodului. Este cea mai lungă
perioadă din cursul anului bisericesc. Durata ei variază între 40-26 săptămâni,
fiind în funcţie de data Paştilor: cu cât într-un an oarecare Paştile cade mai
devreme, iar în anul următor mai târziu, cu atât perioada Octoihului dintre ele
e mai lungă; dimpotrivă, cu cât într-un an oarecare, Paştile cade mai târziu,
iar în anul următor mai devreme, cu atât perioada Octoihului dintre ele se
scurtează. De altfel, toate aceste trei perioade, fiind dependente de data
variabilă a Paştilor, încep şi se sfârşesc nu la date fixe, ci variabile, de la
an la an.(informaţii preluate din Liturgica Generală, Pr. Prof. Dr. Ene
Branişte)
Pe tot parcursul anului bisericesc, cu cele trei mari perioade ale lui, şi
anume Triodul, Octoihul şi Penticostarul, credincioşii trăiesc în mod concret
şi intens simţirea că reiterează viaţa lui Hristos, că retrăiesc toate evenimentele
vieţii Lui şi că se află neîntrerupt sub ploaia darurilor Sfântului Duh
mijlocite prin rugăciunile Maicii Domnului şi ale tuturor sfinţilor, după cum
spune Părintele Stăniloae. (Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, Cultul Bisericii
Ortodoxe, mediu al lucrărilor Sfântului Duh asupra credincioşilor, Ortodoxia 1
(1981), p. 7.)Credincioşilor ortodocşi anul bisericesc le oferă posibilitatea
trăirii trecutului, prezentului şi viitorului în prezentul continuu al Sfintei
Liturghii săvârşite în fiecare zi. Astfel, viaţa pământească a lui Hristos şi
cea a sfinţilor nu este pentru Ortodoxie o temă de speculaţie teologic-istorică
abstractă, ci este o experienţă vie, o anamneză retrăită a lucrărilor
mântuitoare a lui Hristos, comunicată credincioşilor prin energiile Lui
necreate.(Din cuvântul ÎPS Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului, intitulat „Anul
bisericesc - Timpul Mântuirii”, 1 septembrie 2010)
Sursa: basilica.ro
Ti-a placut articolul?
Adauga un comentariu
Nume:
Email:
Comentariu*: