La inuiți, efectele negative ale dietelor bogate în grăsimi sunt neutralizate de anumite mutații genetice

Inuiții au mutații genetice unice, determinante pentru metabolism, care le permit să neutralizeze efectele nocive ale unei diete bogate în grăsimi de mamifere marine, sursa lor principală de hrană, au descoperit cercetătorii americani care au publicat un studiu în revista „Science”, potrivit AFP, citat de agerpres.ro.
 
Cercetările arată că aproape 100% dintre inuiți au aceste variații genetice, comparativ cu 2% în cazul europenilor și 15% la etnicii chinezi Han.
 
Aceste persoane consumă, în afară de carne de balenă și focă, și cantități mari de pește a căror grăsime este bogată în acizi grași omega-3.
 
Chiar dacă regimul alimentar tradițional, foarte sărac în fructe și legume dar bogat în grăsimi animale, inuiții sunt în general sănătoși și au o incidență scăzută a bolilor cardiovasculare, constataseră deja din anii 1970 cercetători danezi, conform aceleiași surse citate.
 
Însă  ei au ajuns la concluzia că omega-3 ar trebui să aibă efecte protectoare și astfel s-ar putea explica acest paradox.
 
Tocmai aceste constatări se află la originea recomandărilor din Europa, dar și din restul lumii de a consuma mai mult pește gras sau de a lua suplimente de omega-3 pentru a ajuta și a menține inima și arterele sănătoase, a spus Rasmus Nielsen, profesor de biologie la Universitatea Berkeley din California, unul dintre autorii acestui nou studiu.
 
În zilele noastre, cel puțin 10% dintre americani iau cu regularitate aceste suplimente, însă rezultatele studiilor clinice recente nu au confirmat beneficiile cardiovasculare ale omega-3 sau capacitatea sa de protecție împotriva maladiei Alzheimer.
 
„Am descoperit că inuiții au o adaptare genetică unică la acest regim alimentar care nu se poate extrapola la alte grupuri entice”, a spus omul de știință. Astfel, „este foarte bine pentru inuiți să consume mulți dintre acești acizi grași omega-3, dar nu și pentru restul dintre noi”, a precizat acesta, potrivit agerpres.ro.
 
Mutațiile genetice au efecte chiar mai extinse, cum ar fi reducerea colesterolului rău (LDL) și a zahărului din sânge, care are efecte de protecție împotriva bolilor cardiovasculare și a diabetului de tip 2.
 
Potrivit oamenilor de știință, aceste mutații genetice remanente de cel puțin 20.000 ani ar fi putut ajuta multe triburi umane de vânători-culegători să se adapteze la regimurile alimentare bogate în grăsimi animale și în anumite tipuri de acizi grași omega-3 și omega-6, ele putând apărea inițial la siberienii care trăiau în regiunea arctică acum 20.000 de ani atunci când inuiții erau deja instalați acolo de o mie de ani.
 
Această selecție genetică este veche și a putut ajuta oamenii să se adapteze la mediu în timpul ultimei ere glaciare, însă a fost semnificativ mai mare în rândul inuiților, consideră cercetătorii citați de AFP.



Sursa foto: supremia.ro