20 Oct, 2018 11:05
4777
Dan Nicolau de la Filiala județeană Constanța a Asociației Naționale Cultul Eroilor Regina Maria, își prezintă alocuțiunea sa "Preoți cu crunea-n frunte, căci oastea e creștină".
În finalul simpozionului, Dorin Popescu lector univ. Dr. Președintele Asociației Casa Mării Negre, prezintă date despre diplomația ca instrument al interesului național în Războiul Reîntregirii - Dobrogea. Sunt prezentate contribuții ale clerului militar pe frontul din spatele frontului.
"Clerul militar a făcut diplomație în biserică, pe front" a menționat Dorin Popescu.
"Căutam să recuperăm istoria. Multe materiale scoase din arhive sunt inedite. Istoria de 100 de ani cuprinde perioade diferite: primul război, Unirea, apoi perioada dintre cele doua războaie, al doilea război, care a dus la ciuntirea României. Și iată că am început, dupa 1990, să înflorim. România a avut un trecut frământat, dar plin de lumină. Dupa fiecare război a existat și o izbândă, dar și lumină. Acum ne aflăm într-un război psihologic. De aceea, e bine să ne recapitulăm istoria, să rememorăm acele personalități care au rămas luceferi în istorie. Preoții au fost promotori ai Unirii. Preoți dobrogeni care au avut o misiune deosebită. Unul dintre ei mergea cu crucea în frunte, deoacere soldații nu cutezau să meargă în luptă. Preotul se ruga și spunându-le soldaților necreștini că Dumnezeu îi însotește în luptă. Și iată că mulți dintre ei s-au apropiat așa de Dumnezeu. Preoții, înainte de luptă, le spuneau soldaților că merg la o lupta de jertfă, la o lupta pentru reîntregire. Toți preoții erau apărători ai credinței, dar și ai gliei, ai țării. Ei trezeau oamenii, că viața viitoare se cucerește, la fel și jerfta vieții vremelnice. Și preoții militari care plecau la război, dar și cei care rămâneau acasă. Mulți au devenit medici, ajutându-i pe cei răniti. Și familiile celor răniți erau ajutate. În vreme de cumpănă biserica i-a făcut pe oameni să triumfe, arătându-le cum rănile se pot transforma în lumină. Noi mergem mai departe, dar, în acest an, arătăm jertfa celor morți pentru reîntregirea țării", a declarat Arhiepiscopul Tomisului IPS Teodosie.
"Biserica a rezistat, deoarece nu e a oamenilor, ci este a lui Hristos. Biserica noastră e zidita pe Înviere. Suntem fii ai Învierii. Referendumul nu a fost organizat de biserică, ci sustinut de biserică. Iată că nu trebuie să fim triști. Credința este lumină pentru suflet. Credința din sulfet trebuie dublată de fapte. Să pornim cu toții, cu credință în următoarea sută de ani. Să fim uniți cu țara și cu Dumnezeu în fiecare an. Așa să ne ajute Dumnezu", a transmis Arhiepiscopul Tomisului.
Lucrările simpozionului organizat de Arhiepiscopia Tomisului și Mănăstirea Dervent s-au încheiat.
UPDATE 7"Preoții au avut și o misiune culturală" susține preotul Bodgan Teleanu.
"Dobrogenii au luptat pe mai multe fronturi, iar preoții militari le-au fost alături", a menționat Cristina Liberis, jurnalist.
UPDATE 5
Ionuț Druche, directorul editurii Arhiepiscopiei Tomisului, prezintă numele preoților dobrogeni din perioada 1916-1919.
"Înfrângerea armatei române la Turtucaia, în spetembrie 1916, a condus la ocuparea în întregime a Dobrogei, la începutul anului 1917, de bulgari, germani și turci. Românii din acest ținut au fost nevoiți să se refugieze în stânga Dunării, în special în Moldova.
Preoții din Dobrogea, fie că au plecat pe front, fie că s-au refugiat în Moldova, sau că au rămas în teritoriul ocupat, s-au ridicat pe cele mai înalte culmi ale curajului și patriotismului", a punctat Ionuț Druche, directorul Editurii Arhiepiscopiei Tomisului, Constanța.
Ionuț Druche, directorul Editurii Arhiepiscopiei Tomisului, Constanța i-a pomenit pe preoții militari dobrogeni din primul război mondial: Preotul Bănică Roșescu din Rasova, Preotul Vasile Vasilecu din Hârșova, Preotul Alexandru Moroianu din Mihail Kogălniceanu, Arhimandritul Damaschin Popescu din Harabagi, Preotul Ioan Roșculeț din Mangalia, Preotul Anastase Popescu din Basarabi, Preotul Ioan Georgescu din Constanța, Preotul Nicolae Coadă din Rasova, Preotul Gherman Blănaru din Chioseler, Preotul Belizarie Popescu din Mereni, Preotul Ioan Bădașcă din Ostrov, Constanța, Preotul Ion Ciocan din Cernavodă, Preotul Ion Perianu din Podaru, Tulcea, Preotul Nicolae Paveliu din Constanța, Preotul Ioan Gheorghiu din Sulina, Preotul Nicolae Papadima din Tulcea, Ieromonarhul Stelian Doraș din Mănăstirea Cocoșu, Ieromonarhul Ioanichie Golcea din Mănăstirea Cocoșu, Monarhul Vișan Ioachim din Comber, Tulcea, Ieromonarhul Galaction Negulescudin Lascăr Catargiu,Tulcea, Preotul Carol Voinea din Silistra, Durostor, Preotul Ioan Popescu din Bazargic, Caliacra, Preotul Ion Vodă din Balcic, Caliacra, Preotul Constantin Popescu din Ialomița.
UPDATE 4
La rândul său, Lavinia Dumitrașcu, istoric la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, vorbește despre preotul militar Constantin Sădeanu.
" Au fost mulți preoți dobrogeni care au luptat în Războiul de Reîntregire, pe toate fronturile. Și și-au făcut datoria de oameni, de români și de preoți. Din păcate, azi mai cunoaștem câte ceva despre unii dintre ei. Altora le-au rămas doar numele pe monumentele eroilor din satele lor și, poate, dacă mai există, pe crucile din cimitire....," a punctat Lavinia Dumitrașcu, istoric la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.
UPDATE 3
Simpozionul continuă cu discursul asistentului universitar Maxim Vlad, care vorbeste despre rolul preoților militari în primul război mondial.
"Clericii români s-au implicat în acținile armatei de reîntregire a neamului. Rolul preoților militari a fost accentuat de regalitate, când mitropolitul României l-a mandatat pe Constantin Nazarie să organizeze slujirea Clerului militar în armata română. Demersurile au fost timide la început. Prezența preoților a fost privită ciudat de ofițeri. De altfel, preotul în armată a avut multiple responsabilități. Preoții din armată făceau nota separată de atitudinea pe care o aveau militarii de carieră. Ei erau un fel de mediatori dintre soldați și ofițeri, oficiau slujbe pentru cei care mergeau la moarte. Spovedania și împărtășirea soldaților erau primordiale pentru preoții militari. Preotul recurgea și la discursuri motivaționale, prin care transmitea că armata trebuie să lupte pentru reîntregirea neamului. Când moralul armatei scădea, prezența preotului, plină de har, mângâiere și îmbărbătare, ajuta mai mult decat ordinile ofițerilor. Preotul s-a implicat și în asistența medicală pe front, el asista și ajuta la îngrijirea rănitilor. Avea și o misinune de contabil, registrând numele celor care au decedat la razboi" a povestit Protos. Maxim Vlad, asist. univ. dr., Universitatea Ovidius Constanța.
"Nu trebuie subestimat rolul preoților militari de atunci și de acum, și cinste acestor păstori sufletești" a mai spus Protos. Maxim Vlad, asist. univ. dr., Universitatea Ovidius Constanța.
UPDATE 2
Simpozionul "Clerici din Dobrogea în perioada 1916-1919" a început cu o scurtă rugăciune.
"Sunt fericit că mă aflu la acest simpozion. Mai ales că ne aflăm în anul Marii Uniri și Ziua aniversării a 140 de ani de la Unirea Dobrogei cu România. Multumim părintelui Teleanu de la București, care este reprezentantul Preafericitului Daniel. Azi îi vom pomeni pe cei care s-au jertfit pentru țară" a spus în debutul simpozionului Episcopul Tulcii PS Visarion.
"Vorbim despre trecut, deoarece copiii și nepoții noștrii au nevoie de acest lucru. Aceasta temă dedicată clericilor este mult mai amplă. Trăim vremuri pentru care trebuie sa fim pregătiți. Biserica trebuie să ne ajute să ne menținem. Oare suntem pregătiți să facem față răutătilor lumii care se petrec în noi, între noi și autoritătile statului. Suntem pregatiți să avem un răspuns mai clar decat cel de acum 100 de ani?", a declarat Dorin Popescu, lector univ. dr., președintele Asociației Casa Mării Negre / Black Sea House, Constanța .
Marian Zidaru, confențiar universitar dr., vorbește despre Dobrogea în contextul primului război mondial.
Ti-a placut articolul?
Adauga un comentariu
Nume:
Email:
Comentariu*: