10 Oct, 2018 20:26
1661
"Din 2022, valoarea punctului de referinţă se va indexa anual cu inflaţia şi 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat. Deci, aici apare prima diferenţă faţă de proiectul care a fost pus în dezbaterea publică după ce am prezentat mai multe formule de calcul Ministerului de Finanţe şi am convenit asupra faptului că aceasta este cea mai bună. Punctul de pensie va ajunge la 45% din valoarea salariului mediu brut pe economie, fără a lua în calcul întoarcerea sarcinii fiscale, în conformitate cu legislaţia fiscală în vigoare la data adoptării programului de guvernare. De altfel, reamintim că pensiile nu mai sunt purtătoare de CAS şi CASS, aceasta fiind una dintre măsurile ce a fost adoptată încă de la începutul anului trecut", a afirmat ministrul Muncii.
"În cazul în care, în urma recalculării, va rezulta o sumă mai mică decât cea aflată deja în plată, atunci se va menţine suma în plată. Nu se modifică vârsta standard de pensionare, nici stagiul minim şi nici cel complet", a precizat ea.
"Contributivitatea, fiind un principiu de bază al oricărui sistem de pensii din lume, noul proiect introduce sintagma contribuţii 'datorate şi plătite', pentru calculul pensiei. Asta, ca urmare a faptului că, în trecut, au fost numeroase cazuri de angajatorii care nu achitau taxele către stat. Din cauza asta a şi trebuit să facem transferul contribuţiilor. Vă aduceţi aminte că în anul 2016 aveam două milioane de angajaţi pentru care nu fuseseră achitate contribuţiile. Menţionăm că, pentru a nu dezavantaja angajaţii, noua prevedere va fi luată în calcul doar pentru perioadele lucrate ulterior anului 2021, atunci când legea va produce efecte complete. Reiterăm faptul că angajaţii nu vor fi penalizaţi pentru perioade lucrate anterior anului 2021, în cazurile în care angajatorii nu le-au achitat taxele", a spus Vasilescu.
"În proiectul noii legi se menţine contractul de asigurare facultativă, care suferă, totuşi, câteva modificări. Astfel, dacă în actuala lege se poate plăti doar pentru cinci ani consecutivi retroactivi, pe viitor, persoana îşi va putea alege perioade diferite necontributive ca să totalizeze 5 ani. Plata se va putea face în rate, dar nu mai târziu de 1 an de la încheierea contractului. În cazul neplăţii integrale, se va lua în calcul suma parţial achitată. În prezent, asigurarea facultativă se face la nivelul salariului minim, dar în practică s-a demonstrat că aceasta nu asigură nici măcar pensia minim garantată, astfel că s-a decis folosirea salariului mediu ca indicator. Acest tip de contract se încheie doar în cazul persoanelor care au realizat stagiul minim de 15 ani. Se menţin prevederile referitoare la contractul de asigurare pentru perioadele viitoare încheierii lui, cu noua bază de calcul", a explicat ministrul Muncii.
"Deşi propunerea sindicatelor a fost de a stabili un prag minim de 4 ani de la care să pornească reducerea, totuşi proiectul a fost modificat în sensul că pragul minim este de un an atât pentru condiţii deosebite, cât şi pentru condiţii speciale. Deci, practic, am dat mai mult decât ni s-a cerut", a atras atenţia Lia-Olguţa Vasilescu.
"Aşa cum am spus, vârsta minimă este de 15 ani. Vârsta standard de pensionare nu s-a modificat, este aceeaşi ca în legislaţia actuală", a subliniat aceasta.
"Se menţin celelalte prevederi din actuala legislaţie cu privire la pensia pentru limită de vârstă, precum grupele, condiţiile speciale şi deosebite, handicapul etc. Pensia anticipată (cu penalizare) este actuala pensie anticipată parţială şi se menţin prevederile legale în vigoare. În cazul pensiei de invaliditate, se redefinesc gradele de invaliditate, pentru a se da posibilitatea desfăşurării unor activităţi profesionale, în paralel. Astfel, gradul I este caracterizat de deficienţă funcţională gravă şi capacitate de muncă diminuată, gradul II este caracterizat de deficienţă funcţională accentuată şi capacitate de muncă diminuată, iar gradul III este caracterizat de deficienţă funcţională medie şi capacitate de muncă diminuată", a arătat şeful de la Muncă.
"Formula a fost introdusă pentru a remedia o inechitate prevăzută de legislaţia în vigoare, din cauza căreia nu se făcea nicio diferenţă în funcţie de anii lucraţi şi astfel ajungeam în situaţia în care la pensia minimă sunt şi persoane care au lucrat 10 ani, dar şi persoane care au lucrat 35 de ani pe salariul minim pe economie", a spus Lia-Olguţa Vasilescu.
"Opţiunea se va face prin Poştă, cu formular pretimbrat primit de la Casa Naţională de Pensii Publice, pentru a evita cozile de la ghişee", a precizat ea.
"Sunt exceptaţi pensionarii care beneficiază de pensie de limită de vârstă şi au realizat stagiul minim cuprins între 10 şi 15 ani, conform legislaţiei în vigoare, la data stabilirii dreptului la pensie. Această excepţie este valabilă pentru persoanele deja pensionate la data intrării efective în vigoare a legii. În proiectul de lege se prevede că, pentru a putea deveni pensionar, este necesară o vechime de minimum 15 ani. Persoanele care vor avea o vechime mai mică de la data intrării în vigoare a legii vor primi o indemnizaţie socială şi vor face obiectul unei alte legi", a susţinut ministrul.
"Dacă după recalcularea conform adeverinţelor aduse rezultă o pensie mai mică, atunci se păstrează pensia calculată cu majorarea de 10% acordată iniţial. Această modificare a fost operată deoarece pentru astfel de venituri s-au plătit contribuţii şi, cu toate acestea, până acum nu au fost luate în calcul la stabilirea pensiei. Am avut foarte multe procese, de ordinul zecilor de mii, cu pensionari care dădeau în judecată Casa Naţională de Pensii pentru a-şi dobândi aceste drepturi. Iată că, acum, le au prin lege", a subliniat aceasta.
"Valoarea punctului de referinţă (VPR) va fi de 75 de lei în anul 2021 şi a fost determinată prin împărţirea valorii punctului de pensie din anul 2021, adică 1.875 de lei, la 25, care reprezintă vechimea medie de ani din sistemul de pensii, rezultată în urma aplicării ultimelor patru legi ale pensiilor. Formula de calcul are avantajul nu doar că elimină inechităţile, dar duce şi la creşterea pensiilor. Proiectul de lege urmăreşte eliminarea inechităţilor din sistemul public de pensii, care au făcut ca persoane care au lucrat acelaşi număr de ani, în aceeaşi profesie şi au cotizat egal, să aibă pensii diferite. De asemenea, se elimină inechităţile din sistem dintre femei şi bărbaţi care au lucrat la fel acelaşi număr de ani, în aceleaşi condiţii şi care au contribuit egal, dar care aveau pensii diferite. Prin actul normativ, pensiile respective se egalizează", a mai spus Lia-Olguţa Vasilescu.
Ti-a placut articolul?
Adauga un comentariu
Nume:
Email:
Comentariu*: