Peregrinările sultanului Soliman Magnificul prin Dobrogea

Sute de mii de români, dacă nu chiar milioane, au fost cuprinși în ultimul an de febra serialului tv „Suleyman Magnificul – Sub domnia iubirii”. Creat în stilul soap-opera și marșând mai mult pe povești de palat și mai puțin pe fapte istorice concrete, serialul din Turcia a devenit un adevărat fenomen, reușind să atragă fani din întreaga Peninsulă Balcanică. A creat controverse puternice, a fost desființat de fundamentaliștii islamici (nemulțumiți de modul în care este prezentată viața celui mai puternic sultan al Imperiului Otoman) dar și de istoricii care au atras atenția asupra a numeroase inadvertențe, prezentate însă ca adevăruri în cadrul producției propriu-zise. În ciuda acestor obstacole, serialul și-a câștigat, odată cu fiecare episod prezentat, o popularitate extraordinară. Se spune că acest film le-a trezit telespectatorilor gustul pentru istorie.

Se pare însă că nu și celor din România, care din păcate nu știu aproape nimic despre impactul pe care Soliman Magnificul l-a avut asupra istoriei țării noastre. Astfel, niciunul dintre tabloidele care au „analizat” fenomenul Suleyman Magnificul nu a scris vreun rând despre faptul că sultanul a petrecut mai bine de trei luni pe teritoriul provinciilor românești. Ziarul Dezvăluiri vă prezintă în exclusivitate un amplu material despre peregrinările (reale) ale sultanului Soliman (așa cum este este el menționat în cronicile românești ale vremii) în Dobrogea și în Moldova. Veți afla de la noi că Soliman (cel din serial!) a fost la Fântânele, Medgidia, Babadag și alte localități dobrogene. De asemenea, celebra Hurrem (concubina și mai apoi soția oficială a lui Soliman) a trecut la rândul său prin Dobrogea în anul în care a fost răpită de către tătari și dusă la Constantinopole.

O istorie oficială

Teritoriu românesc stăpânit de Mircea cel Bătrân, provincia Dobrogea a fost alipită la Imperiul Otoman (între 1418 și 1421), imediat după moartea celebrului voievod român. Voievozii din Țara Românească (Vlad Țepeș și Mihai Viteazul au reușit pentru scurt timp (cu ocazia unor campanii militare) să scoată acest teritoriu de sub stăpânirea otomană. Înalta Poartă era însă mult prea puternică în acea perioadă, astfel că Dobrogea a reintrat de fiecare dată foarte repede, sub dominația turcă. Imperiul Semilunii a devenit din ce în ce mai puternic, odată cu domnia sultanului Selim I (1465 – 1520), nimeni altul decât tatăl lui Soliman. Cel care ulterior avea să devină Soliman Magnificul s-a născut în 1494, în orașul Trabzon, pe coasta estică a Mării Negre. În 1520, la vârsta de 26 de ani, el devenea cel de al zecelea sultan al Imperiului, luând locul tatălui său recent decedat. În istoria universală se găsesc numeroase informații despre campaniile militare ale lui Soliman, dar noi nu vom vorbi bătălia de la Mohacs, cucerirea Transilvaniei, a Budei sau despre asediul Vienei, ci ne vom concentra doar asupra prezenței sale în Dobrogea și Moldova (provincii care sunt strâns legate în această poveste). În 1524, Dobrogea era din nou teatru de război și otomanii încercau să îi pună la respect pe creștinii care doreau această provincie, fie că erau aceștia valahi, moldoveni sau polonezi. Astfel, pe 3 mai în acel an, o armată a lui Soliman a invadat din nou Dobrogea, pe 21 iunie a cucerit Mangalia, iar pe 4 august Enisala. În luna septembrie 1524, provincia era din nou sub stăpânirea Înaltei Porți. Timp de mai bine de un deceniu, pământul dintre Dunăre și Mare nu a mai fost o prioritate pentru Soliman. În 1538, situația se modifică însă dramatic...

Sursa: Dezvaluri.ro