Sfântul Mare Mucenic Gheorghe. Radu Gyr- Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane! Știți versurile?

Radu Gyr, pseudonimul literar al lui Radu Demetrescu, s-a stins din viaţă pe 29 aprilie 1975, la Bucureşti. A fost poet, dramaturg, eseist şi gazetar român.
 
Potrivit Wikipedia, a debutat la vârsta de 14 ani, cu poemul dramatic „În munţi”, iar editorial, în anul 1924, cu volumul „Linişti de schituri”. De mai multe ori laureat al Societăţii Scriitorilor Români, Radu Gyr a colaborat la revistele „Gândirea”, „Gândul românesc”, „Sfarmă-Piatră”, „Revistă dobrogeană”, „Axa”, dar şi cu ziarele „Cuvântul” şi „Buna Vestire”.
 
După detenţia din timpul dictaturii regale a lui Carol al II-lea, unde a stat închis în lagărul de la Miercurea Ciuc, scriitorul a fost închis şi în timpul regimului lui Ion Antonescu. Radu Gyr a fost condamnat la moarte pentru poezia-manifest „Ridică-te Gheorghe, ridică-te Ioane”, considerată un mijloc de instigare la luptă împotriva regimului comunist. Însă pedeapsa cu moartea i-a fost comutată la 25 de ani de muncă silnică.
 
Pentru astăzi, pentru că îl prăznuim pe Sfântul mare Mucenic Gheorghe am ales poezia
 
Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane! 

Nu pentru-o lopată de rumenă pâine,
nu pentru patule, nu pentru pogoane,
ci pentru văzduhul tău liber de mâine,
ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!

Pentru sângele neamului tău curs prin şanţuri,
pentru cântecul tău ţintuit în piroane,
pentru lacrima soarelui tău pus în lanţuri,
ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!

Nu pentru mania scrâşnită-n măsele,
ci ca să aduni chiuind pe tapsane
o claie de zări şi-o căciula de stele,
ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!

Aşa, ca să bei libertatea din ciuturi
şi-n ea să te-afunzi ca un cer în bulboane
şi zărzării ei peste tine să-i scuturi,
ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!

Şi ca să pui tot sărutul fierbinte
pe praguri, pe prispe, pe uşi, pe icoane,
pe toate ce slobode-ţi ies inainte,
ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!

Ridică-te, Gheorghe, pe lanţuri, pe funii!
Ridică-te, Ioane, pe sfinte ciolane!
Şi sus, spre lumina din urmă-a furtunii,
ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!