Lumea poeziilor Lucian Blaga – Vreau să joc

O, vreau să joc, cum niciodată n-am jucat!
Să nu se simtă Dumnezeu
în mine
un rob în temniţă - încătuşat.
Pământule, dă-mi aripi:
săgeată vreau să fiu, să spintec
nemărginirea,
să nu mai văd în preajmă decât cer,
deasupra cer,
şi cer sub mine -
şi-aprins în valuri de lumină
să joc
străfulgerat de-avânturi nemaipomenite
ca să răsufle liber Dumnezeu în mine,

să nu cârtească
„Sunt rob în temniţă!”

Despre Lucian Blaga

Născut în anul 1895, lângă Sebeş, Lucian Blaga a fost o personalitate impunătoare a culturii interbelice.
Blaga a urmat Liceul „Andrei Şaguna” din Braşov şi cursurile Facultăţii de Teologie din Sibiu şi Oradea, pe care le-a finalizat în anul 1917. De asemenea, la Universitatea din Viena a obţinut titlul de doctor în filosofie, unde a cunoscut-o pe Cornelia Brediceanu, cea care i-a devenit soţie.

În anul 1910, în paginile ziarului „Tribuna”, Lucian Blaga a debutat cu poezia „Pe ţărm”. Prima sa dramă, „Zamolxe”, publicată în ziarul „Voinţa”, a fost premiată de către Universitatea din Cluj. În decursul vieţii, a fost redactor la ziarele „Voinţa” şi „Patria”, precum şi colaborator permanent la publicaţiile „Gândirea”, „Adevărul literar şi artistic” şi „Cuvântul”.

În 1937, este ales membru al Academiei Române, iar în 1956, este propus de Rosa del Conte şi criticul Basil Munteanu pentru a primi premiul Nobel pentru Literatură, deşi ideea a pornit de la Mircea Eliade. Autorităţile comuniste nu au sprijinit astfel de gesturi.