csid.ro Carbohidraţii - buni sau răi în dietă?

Adevărul rămâne undeva la mijloc, deoarece pe de o parte, carbohidraţii sunt necesari pentru a asigura organismului energia, indispensabilă mai ales în dietele de slăbire, iar pe de alta, unii dintre aceştia pot fi adevărate „bombe calorice” care duc şi la creşterea glicemiei.

Dincolo de rolul esenţial în diete, aceştia au un aport semnificativ şi în menţinerea sănătăţii organismului, tocmai de aceea în selecţia carbohidraţilor incluşi în alimentaţie trebuie să ţinem cont atât de nevoile organismului, cât şi de clasificarea lor.

Carbohidraţii buni versus carbohidraţii rai

“Este important de ştiut că aportul zilnic caloric care să provină din carbohidraţi trebuie să fie de 50-60%, mai ales pentru că aceştia  constituie sursa principală de energie a organismului şi au un rol esenţial în reglarea tranzitului intestinal” spune dr. Florenţa Creţu.

Ţinând cont de compoziţia chimică şi de modul în care acţionează, carbohidraţii se clasifică în carbohidraţi simpli cu asimilare rapidă (sau răi) şi complecşi cu asimilare lentă (buni).

Carbohidraţii complecşi sunt cei mai recomandaţi în alimentaţie, deoarece, deşi se descompun mai greu în organism, asigură o cantitate mai mare de energie. Aceştia pot fi regăsiţi cu succes în cerealele integrale precum orzul, hrişca sau ovăzul, dar şi fructele şi legumele cu un conţinut bogat în amidon: fasolea, lintea şi mazărea. Acest tip de carbohidraţi sunt asimilaţi mai lent de organism, asigurând un aport energetic constant şi pe o perioadă mai lungă de timp. Mai mult, aceştia sunt şi o sursă importantă de fibre, ajutând la menţinerea greutăţii corporale, eliminarea toxinelor şi scăderea nivelului de colesterol. 

Prin contrast, “carbohidraţii simpli cresc nivelul glicemic şi produc descărcări mari de insulină în organism, iar dacă se află în cantitate prea mare în organism, excesul este convertit în grăsime. Acest lucru duce mai departe şi la creşterea nivelului de colesterol şi de trigliceride în sânge, sporind riscul bolilor cardiovasculare şi diabetului zaharat tip 2.  Acest tip de carbohidraţi se găsesc în special în produsele rafinate, precum făina albă sau orezul decorticat, acestea fiind şi bogate în zaharuri ce favorizează creşterea în greutate”- sustine dr. Florenţa Creţu, reprezentant Ropharma.

Articolul integral poate fi citit pe csid.ro

Ti-a placut articolul?




Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

Tratamente naturale pe bază de castravete

09 May 2020 3125

​Coaja castravetelui depozitează o cantitate mare de vitamina C dar și alte vitamine

19 Feb 2020 1728

Beneficiile sâmburelului de avocado

22 Jan 2020 2050

Zece beneficii ale migdalelor

17 Oct 2019 2142

Consumul regulat de fistic în dietă poate ajuta la scăderea colesterolului rău

02 Apr 2019 860

În coaja castravetelui este depozitată cea mai mare parte a vitaminei C

25 Jul 2018 2093

Apa conținută de castravete contribuie la eliminarea toxinelor din organism

22 Jun 2018 2159

Castravetele, în stare crudă, constituie o sursă importantă de vitamine

17 May 2018 1741

Cosumat ca aliment, castravetele cu coajă, în stare crudă, constituie o sursă importantă de vitamine

03 May 2018 1635

Lămâia ajută organismul să lupte împotriva bolilor

31 Mar 2018 1731

Castravetele stimulează sistemul imunitar și conferă energie și un ten luminos

10 Mar 2018 1348

Cartoful, sursă importantă de potasiu

21 Oct 2017 2430

Pizza cu vinete (rețetă video)

28 Jul 2017 3444

Mit spulberat - carbohidrații nu sunt dușmanul siluetei

29 Aug 2016 1924

Sănătate Despre carbohidraţi şi fibre

13 May 2016 1410