Postul terapeutic Prof. dr. Olaf Anderson - „Pauzele alimentare din proprie voinţă acţionează ca un medicament"

Pauzele alimentare stimulează metabolismul, activează forţele de autovindecare ale organismului şi, în plus, contribuie la redobândirea unei siluete zvelte.
 
Aproape săptămânal sunt date publicităţii noi concluzii ale cercetării ştiinţifice, care atestă faptul că renunţarea temporară la hrană ajută contra hipertensiunii, a inflamaţiilor cronice şi chiar a demenţei senile.
 

„Pauzele alimentare făcu­te din pro­prie voinţă acţionează efectiv ca un medi­ca­ment", spune prof. dr. Olaf Anderson, un medic ger­man care studiază de mulţi ani puterea vinde­cătoare a hranei. În interviul ce urmează, el explică de ce acordă o asemenea importanţă temei postului.

 
- Aţi devenit un "guru" al vindecării prin post. De ce sunteţi un fan atât de entuziast al renun­ţării la mâncare?
 
- Atunci când îşi reduc porţiile din farfurie sau postesc, cei mai mulţi dintre oameni au în vedere posibili­tatea de a slăbi. Însă în prezent de­vine tot mai evident faptul că renun­ţarea voluntară la hrană poa­te vin­de­ca organismul. A­ceas­ta îi preo­cupă intens pe cercetători, şi mai ales pe gerontologi - de­oarece ei por­nesc de la ideea că ali­mentaţia nesă­nă­toasă se află la originea a 50-70% dintre bolile civilizaţiei contempo­rane, ceea ce ne permite să pre­supu­nem că postul ar pu­tea constitui un remediu. Gă­sim referiri la post şi în scrie­rile lui Hipocrat, în me­dicina tradiţională chineză şi în ayur­veda. În toate religiile lumii există zile şi perioade când se pos­teşte. Pentru întă­rirea sănătăţii, însă şi din ra­ţiuni spirituale. Creierul func­ţionează altfel în timpul unei perioade de post. Astăzi, neurologii ne pot spu­ne cu exactitate ce se petrece atunci.
 
- Cum anume funcţionează creierul nostru în aceste condiţii?
 
- Se modifică balanţa neurotransmiţătorilor. După trei sau patru zile, sunt secretaţi hormoni care favorizează sentimentele de satisfacţie şi fericire, ca şi concentrarea. De asemenea, se formează noi neuroni. Pacienţii mei îmi relatează că se simt mai prezenţi şi mai sensibili, percep mai clar şi mai intens muzica, mirosurile şi culorile.
 
- Ce tipuri de post există?
 
- Să începem cu cel mai popular: postul alter­nativ, numit şi intermitent. Se poate renunţa la hra­nă pentru 16 ore din 24 - aceasta este formula 16:8. Sau se poate reduce aportul caloric la numai 600 calorii timp de două zile pe săptămână. Metoda re­co­mandă ca în prima zi să se consume doar 25% din cantitatea obişnuită de hrană, pentru ca în ziua a doua să se mănânce oricât se doreşte. Şi se con­tinuă astfel, alternând mereu. S-a demonstrat că pos­­tul alternativ scade glicemia şi valorile grăsimi­lor din sânge şi totodată îmbunătăţeşte calitatea somnului. Iar supraponderalii pierd în greutate.
 
- Totuşi, dvs. consideraţi că principala formă de abţinere de la hrană este postul terapeutic.

 
- Ar fi greu de găsit un alt demers medical care să acţioneze atât de puternic în organism. Efectele postului terapeutic le depăşesc cu mult pe cele ale postului alternativ.

Mai ales datorită acţiunii sale dezinflamatoare şi modului cum influenţează meta­bolismul, el a fost introdus în numeroase clinici de specialitate, pentru tratarea artrozei, reumatis­mului, a durerilor, hipertensiunii sau diabetului, ca şi a sin­dromului de colon iritabil şi a intoleranţelor alimen­tare. Există studii care îi atestă eficienţa şi în cazu­rile de scleroză multiplă, demen­ţă senilă, chiar şi cancer.

Putem face multe lucruri în inte­resul stării noas­tre de bine, de pildă să mergem la o sală de fit­ness ori să practicăm yoga, însă în tim­pul postului, organismul primeşte un im­puls ex­trem de puter­nic, se declan­şează automat un fel de program de supravieţuire - cu re­zultate bene­fice.

- Cât timp ar trebui să postim?
 
- Postul terapeutic durează o săp­tămână sau două. Din experienţa mea, pot să vă spun că oa­menii simt mo­mentul când le este de ajuns. În a cin­cea sau a şasea zi mai doresc să continue, tocmai fiindcă le mer­ge foarte bine. După zece sau paispre­zece zile, se simt deodată slăbiţi. Atunci corpul sem­nalizează că şi-a atins limita. Persoanele mai gră­suţe pot însă posti şi trei până la patru săptămâni. Dar aceasta ar trebui să se petreacă într-o clinică, sub con­trolul unui medic.
 
- Oricine poate posti?
 
- N-ar trebui să ţină post cei ce au probleme cu bila sau calculi biliari, deoarece se poa­te declanşa o colică biliară. Nici oamenii care suferă sau au su­ferit de o tulburare diges­tivă - în special de o caşe­xie. Le recomand mare atenţie şi bolnavilor de gută. În general, îi sfătuiesc pe toţi cei ce iau medi­ca­mente să postească sub supraveghere medicală, întrucât tratamentul medicamentos va trebui puţin modificat. Din acest motiv, este bine ca, înainte de a începe un post pe cont propriu, să se apeleze la un medic, care va investiga şi va atesta starea de să­nătate a respectivei persoane.
 
- Putem posti şi fiind activi profesional?
 
- Depinde, fireşte, de pro­fesie - dar şi de indivi­dualitatea fiecăruia. Pe cei ce doresc să în­cerce i-aş îndemna să înceapă într-o vineri, pentru a fi liberi măcar sâmbătă şi duminică, aşa­dar în zilele critice. Luni şi marţi se vor descurca. Iar dacă se simt bine, pot posti mai departe alte câteva zile.
 
- Ce este important să facem, când terminăm postul?
 
- Să ne tratăm propriul corp cu atenţie şi să-l me­najăm. Stomacul şi-a micşorat volumul, s-au pro­dus schimbări în structura florei intestinale. Da­că ne vom repezi imediat să devorăm un şniţel, n-are cum să ne fie bine. Şi ar fi mare păcat, deoa­rece efectele strădaniei noastre s-ar pierde rapid. Ieşirea din post se face cu bucăţele de măr, meste­cate foarte bine. Urmează trei zile cu supe de legu­me şi puţin orez. Meniul este în întregime vegeta­rian şi uşor de digerat. Foarte important mi se pare să nu recădem îndată în vechile deprinderi. Reco­mand atenţie în alegerea alimentelor. Cineva care încheie un post ar trebui să profite de forţa de pro­pulsie câştigată în acea perioadă, tinzând ca, de acum înainte, să mănânce măcar puţin mai sănătos. Nu vreau să joc rolul unui apostol al sănătăţii sau al moralei, dar vă încredinţez că o alimentaţie mai bună generează şi bucurie. Numeroşi pacienţi îmi mărturisesc că au acum o percepţie mai intensă a alimentelor pe care le consumă şi că gustul lor li se pare mai bun decât înainte.
 
- Ce înseamnă, de fapt, o alimentaţie sănă­toasă?
 
- Cât mai multe legume şi fructe, cât mai puţină carne. Un consum minim de produse alimentare finite, căci în procesul prelucrării industriale li s-au adăugat cantităţi însemnate de conservanţi, îndul­ci­tori artificiali şi ulei de palmier. Aşa ceva nu-i foloseşte nimănui. Şi a treia regulă: când e vorba de carbohidraţi, să nu uităm niciodată de cerealele integrale. Iar dacă vrem să fim amabili cu bacteriile din intestinul nostru, le putem oferi câteva alimente care le plac în mod deosebit. Printre acestea se nu­mără rădăcinoasele şi legumele amărui, deci andi­vele, cicoarea roşie, păstârnacul, rădăcina de pă­trun­jel, apoi cele fermentate, ca de exemplu varza murată.
 
Cum acţionează postul în organism
 
Creierul - Începând din ziua a patra, sunt secre­taţi hormoni ce induc sentimentul de feri­cire. Ne sim­ţim mai ageri şi mai creativi. Toto­dată, postul previne demenţa senilă, deoarece reduce infla­ma­ţiile şi favorizează formarea de noi neu­roni.

Ficatul - În timpul postului, "uzina orga­nismului" o duce bine. Primeşte mai puţine sub­stanţe pentru prelucrare, iar fi­catul gras se poate odihni.
Articulaţiile - Sunt atenuate infla­maţiile, se ameliorează bolile reumatice.

Sistemul cardiovascular - Se acti­vează irigaţia sangvină şi procesele meta­bo­lice la ni­velul ţesutului adipos, scad va­lo­rile coleste­ro­lului, tensiunii arteriale şi pul­sului.

Pancreasul - Se reduce producţia de in­su­lină.

Stomacul/intestinul - Studiile con­firmă o creş­tere a diversităţii bacteriilor din flora intes­tinală. Ele preiau o parte din sarcinile sistemului imunitar.
 
Sursa – astrocafe.ro