90 de ani de la naștere: Omagiu adus ilustrului Adrian V. Rădulescu, cel pentru care „Dobrogea a fost viața lui“

Adrian V. Rădulescu la Trompaeum Traiani. Sursă foto: Fondul Documentar Dobrogea de Ieri și de Azi ZIUA de Constanța
  • În urmă cu 90 de ani se năștea în comuna Dorobanţu, judeţul Călărași, Adrian V. Rădulescu, reputat arheolog şi epigrafist, autor de cărţi şi articole de specialitate, organizator de instituţii muzeale, profesor universitar şi om politic. 

Ilustrul profesor universitar doctor Adrian V. Rădulescu s-a născut pe 16 august 1932, în comuna Dorobanţu, judeţul Călărași, dar avea să ajungă în Constanţa în anul 1956, când, prin repartiţie guvernamentală, era încadrat muzeograf la Muzeul de Istorie, al cărui sediu era în actualul Palat Arhiepiscopal.
 
Astfel începea povestea operei lui Rădulescu, cel care a oferit continuitate cercetărilor lui Grigore Tocilescu, Vasile Pârvan, Radu Vulpe, Vasile Canarache etc. şi care avea să-şi pună amprenta asupra istoriei postdecembriste a Constanţei, cu realizări cu care nu se mai poate mândri, deocamdată, niciun conducător al urbei.
 
„A fost un tată, un soț și un bunic desăvârșit. Dacă este să îi asociez un sentiment, acela este dragostea. Și-a iubit familia enorm, a iubit oamenii pe care i-a tratat cu foarte multă considerație“, mărturisea Anca Constantin, fiica lui Adrian V. Rădulescu, în „Ctitorul Adrian Rădulescu”, filmul documentar produs în 2018 de IMAGO Studio şi finanţat de cotidianul ZIUA de Constanţa, cu sprijinul MINAC.
 
Încă din primii ani ai carierei sale s-a remarcat prin interesul și pasiunea cu care a cercetat cele mai importante obiective din Dobrogea, precum cele de la Tomis, Callatis, Histria, Castelu, Capidava și altele. A activat ca muzeograf la Muzeul de Arheologie din Constanța, între anii 1956 și 1965. Rezultatele cercetărilor sale se dovedesc atât de valoroase încât sunt elaborate, cu rolul de articole, devenind acum istorie. A publicat în numeroase reviste de specialitate atât în țară, cât și peste hotare.
 
Vocația de pedagog a descoperit-o precoce, între anii 1964 și 1972, ocupând funcția de lector la Institutul Superior Constanța. A predat cursuri și a organizat seminarii la disciplinele de Istorie veche a României și Istorie veche universală.


 
Teza de doctorat, o adevărată enciclopedie, a susținut-o în anul 1972, devenid doctor în istorie al Universității „Babeș-Bolyai“ din Cluj-Napoca. Lucrarea se intitulează „Dezvoltarea meșteșugurilor în Dobrogea romană. Ceramica“, fiind realizată sub îndrumarea academicianului Constantin Daicoviciu.
 
În anul 1974, a inițiat cercetările arheologice sistematice de la Albești, șantier pe care l-a condus până la sfârșitul vieții. Restaurarea Monumentului Triumfal de la Adamclis reprezintă una dintre cele mai mari realizări ale arheologului. Adrian V. Rădulescu a coordonat lucrările acestei embleme a României, locul unde romanii i-au învins pe daci, chiar dacă Traian a pierdut în bătălie peste 3.800 de ostași romani.
 
S-a evidențiat și ca om politic. Între 1989 şi 1990 a fost primar al municipiului Constanța, îndeplinind mai apoi funcția de prefect din 1990 până în 1991.
 
A fondat, alături de alte personalități culturale, Universitatea „Ovidius“, implicându-se profund pentru realizarea idealului. A fost ales rector între 1990 și 1991, fiind din același an până în ultima clipă a vieții sale profesor titular la Facultatea de Istorie.
 
Despre perioada înființării Universității a povestit, în același film, Anca Constantin:
„Începutul a fost greu. A fost nevoie de foarte multă stăruință din parte lui și a celor cu care a colaborat pentru înfiiințarea acestei universități. Îmi duc aminte că la un moment dat am fost descurajată și l-am întrebat de ce e insistă să lupte pentru acestă universitate. Mi-a raspuns: «Nimeni nu va mai ști după 50 de ani care au fost eforturile mele, dar Constanța va avea o Universitate la acel amoment»“, spunea Anca Constantin.
 
Adrian V. Rădulescu se stingea pe 5 mai 2000, la Constanța. Pe 23 noiembrie 2017, ZIUA de Constanța îi acorda, In Memoriam, placheta „Meritul Dobrogean“ și medalia „Remus Opreanu“. Pe 20 decembrie 2017, renumitul arheolog a primit, post-mortem, titlul de cetățean de onoare al județului Constanța. În data de 5 octombrie 2018, Școala din localitatea natală a marelui istoric a fost denumită Școala Gimnazială „Prof. dr. Adrian V. Rădulescu“, la inițiativa redactorului-șef al cotidianului ZIUA de Constanța, Emilian Andrei.
 
Opera sa de o valorare incomensurabilă râmăne un reper în arheologia națională, dar și internațională. Adrian V. Rădulescu „a fost dedicat Dobrogei. I-a dedicat toată energia, preocupările, toate gândurile. Dobrogea a fost viața lui, aici a avut un țărm la care să lucreze din răsputeri“, în cuvintele Ancăi Constantin.

Citește și: 

În urmă cu 89 de ani, se năștea Adrian V. Rădulescu, dobrogeanul care a trăit pentru istorie și a intrat în istorie (documente)

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

490
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

932
Istoria Dobrogei - Bibliografie:  Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

1110
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

1100
#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

1246
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

956
#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

1118
#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

1137
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

1532
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

1701
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

1613
#citeșteDobrogea: Contraamiralul Nicolae Dumitrescu-Maican, la comanda flotilei în timpul războiului de independență

#citeșteDobrogea: Contraamiralul Nicolae Dumitrescu-Maican, la comanda flotilei în timpul războiului de independență

1555
Istoria Dobrogei – Bibliografie: Solinus (sec. III) – „Culegere de fapte memorabile”

Istoria Dobrogei – Bibliografie: Solinus (sec. III) – „Culegere de fapte memorabile”

2263
#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

2267
#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

2081
#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Industria din oraşul Tulcea şi din toată Dobrogea este încă nulă“ (II)

#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Industria din oraşul Tulcea şi din toată Dobrogea este încă nulă“ (II)

1768
#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Vânzarea lânurilor s-a făcut sub condiții deplorabile“ (I)

#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Vânzarea lânurilor s-a făcut sub condiții deplorabile“ (I)

1888
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Scutul de la Dura-Europos

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Scutul de la Dura-Europos

2516
Istoria Dobrogei – Bibliografie: Athenaios (sec. III) - „Banchetul înțelepților”

Istoria Dobrogei – Bibliografie: Athenaios (sec. III) - „Banchetul înțelepților”

2501
#DobrogeaDigitală: „Populațiunea“ orașului Tulcea din anul 1879

#DobrogeaDigitală: „Populațiunea“ orașului Tulcea din anul 1879

2708