Alexandru Gherghel (1879-1951): Avocat, poet şi jurnalist, animator al culturii din Dobrogea

Tatăl său, a fost profesor de limba germană în Câmpulung. În acest oraş el și-a petrecut copilăria și adolescența, a început să scrie versuri. A urmat primii doi ani de liceu la Colegiul Național Sf. Sava din Bucureşti, dar și-a terminat studiile secundare la Pitești. El și Ion Minulescu, cu un an mai mic, au editat o revistă literară numită Luceafărul pentru o scurtă perioadă. Intrând la Universitatea din Bucureşti în 1904, unde a studiat la facultățile de drept și literatură, a studiat sub Titu Maiorescu și Mihail Dragomirescu și a fost coleg de clasă al lui Vasile Pârvan, Panait Cerna, Ion Petrovici, Oreste Georgescu și I. Dragoslav.

27 aprilie 1879 - se naşte la Piteşti, într-o familie de intelectuali, dar îşi petrece copilăria şi adolescenţa la Câmpulung Muscel, unde tatăl său era profesor de limba germană
1906 - debutează cu volumul de versuri Cântece în amurg 
1908 - absolvent al Universității București, unde a urmat, în paralel, Dreptul și Literele (i-a avut profesori pe Titu Maiorescu și Mihail Dragomirescu, iar colegi i-au fost Vasile Pârvan, Panait Cerna, Ion Petrovici, Oreste Georgescu și I. Dragoslav)
1911 - se stabileşte în Constanţa, unde va profesa ca avocat, cultivându-şi, în acelaşi timp, pasiunea pentru literatură
1919 - avocat fiind, predă limba germană la Liceul „Mircea cel Bătrân”, care ducea mare lipsă de profesori
1926 - este ales, cu unanimitate de voturi, Decan al Baroului Constanţa
1927 - este menţionat ca fiind „director politic” la ziarul „Marea Neagră”
1928 - membru marcant al Partidului Poporului (fondat de Alexandru Averescu), este numit Prefect al Judeţului Caliacra
1931 - iniţiază, la Constanţa, un salon literar
1933 - Pagini Dobrogene îi dedică avocatului-poet un număr special
1935 - publică volumul „Dobrogea în viața românească”
1935-1936 - director al publicaţiei România de la mare, pe lângă care funcţiona şi un cenaclu literar
1937 - se află printre membrii fondatori ai Societăţii Scriitorilor Dobrogeni
1942 - devine membru al Societăţii Scriitorilor Români

Colaborează, de-a lungul timpului, cu publicaţiile „Astra dobrogeană”, „Calendarul Dobrogea Română”, „Dobrogea Jună”, „Conservatorul Constanţei”, „Cuget Liber”, „Graiul Dobrogei” sau „Analele Dobrogei”, „Viaţă nouă”, „Românul literar”.