Arheologul Desjardins și Dobrogea anului 1867 (III) – Tomis... Kostendje...

 
Călătoria francezului Ernest Desjardins în Dobrogea anului 1867 se apropie, încet, de final, și cum altfel se putea încheia dacă nu cu studierea Tomisului, „prea strălucita metropolă a Pontului Stâng".
După ce identifică Histriopolisul, Histria, arheologul își continuă călătoria spre sudul Dobrogei.
 
Până să ajungă la Tomis mai face însă unele descoperiri extrem de interesante. Astfel, la 25 de kilometri sud de Histria, într-un fost golf al Mării Negre, nu departe de Capul Midia, dă de alte ruine antice. Se află în zona unor sate tătărești numite pe atunci Gargalîkul Mare și Gargalîkul Mic. Astăzi, teritoriul în cauză aparține comunei moderne Corbu, care este compusă din satele: Corbu (format prin comasarea celor două sate tătărești Gargalîk), Luminița (fost Urumbei) și Vadu (fost Caraharman/Karaharman). Astăzi, specialiștii consideră că în epocă romană, în această regiune existau mai multe așezări, una dintre acestea fiind Vicus Celeris, la Vadu...
 
În zona Gargalîk, într-un cimitir musulman, Desjardins găsește monumente grecești, părți de temple și coloane, precum și morminte antice transformate în unele moderne. Cu teamă să nu fie prins de autoritățile otomane, dezgroapă parțial (doar pentru a o studia) o inscripție în greacă, pe care ulterior o citează în comunicarea trimisă Academiei Franceze.
 
Desjardins merge mai departe, se bucură de călătorie și face observații extrem de interesante: „Am remarcat că în toată această zonă de coastă, începând de la Lacul Razelm, marea a ridicat un adevărat scut din dune de nisip, asemănătoare cu cele din Latium. Aceeași cauză a produs aceleași efecte. Golfurile sunt fie uscate, fie transformate în iazuri, iar lacurile antice au încetat să mai aibă curgerea lor naturală în mare. Au fost abandonate porturile, orașele, tot țărmul...".
 
Istoricul amintește că exact în această zonă de coastă (pe linia Constanța - Palazu), în 1854 (în timpul Războiului Crimeii), trupe franceze fuseseră decimate de holeră. Epidemia făcuse ravagii în taberele cantonate  pe malurile lacurilor „Suth-Gheul" (n.a. Siutghiol) și „Tasoul" (Tașaul).
 
Într-un final, Desjardins ajunge la „Kostendje" și constată că marea mănâncă profund piatra... anticele construcții romane expuse la Nord sunt interminabil bătute și demolate de valurile ce sapă fundațiile. Este același fenomen pe care l-am întâlnit în toată Mediterana, la Alexandria sau la Palatul Ptolemeilor".
 
Istoricul și geograful este ferm în ceea ce privește identificarea anticului oraș: „Tomisul nu are rost să îl cauți în altă parte decât la Kostendje, mai ales că acest nume turcesc nu este altceva decât transcrierea turcească a numelui Constantia, apelare impusă în sec.IV..."   
 
Constanța anului 1867 este încă o mică așezare, dar se dezvoltă economic grație prezenței britanice. Compania „Danube Black Sea Railway" (DBSR) are de zece ani concesiunea Portului Kiustendje precum și pe cea a căii ferate Constanța - Cernavoda (Kiustendje - Bogazchioi, finalizată în 1860).
Progresul și construcțiile noi afectează din păcate vestigiile antice, fapt consemnat cu tristețe de către călătorul francez.
 
„Veche metropolă a Pontului Euxin, Tomis oferă celor ajunși aici durerosul spectacol al unei mine inepuizabile de monumente interesante, continuu distruse însă de muncitorii de la calea ferată sau de cei ce ridică depozite de grâu. Deoarece Kostendje a prosperat, populația ei a crescut și aici se vede o activitate extraordinară; peste 40 de vase grecești și engleze încarcă grâu din vagoanele venite de la Czernavoda. La fel, întâlnești mereu căruțe tătărești pline, peste tot pe unde mergi".
 
Desjardins observă însă că există și aspecte pozitive în ceea ce privește conservarea patrimoniului istoric. El povestește că unii antreprenori greci, localnici, au avut ideea inspirată de a folosi monumente antice ca frumoase ornamente la construcțiile moderne, evitând astfel distrugerea lor totală. Astfel, basoreliefurile și inscripțiile antice sunt incastrate în clădirile noi, cu fețele gravate la exterior, devenind utile și fiind în același timp posibil de admirat. El îi laudă pentru „inteligența elegantă" pe grecii din modernul Kostendje, considerându-i nobili urmași ai coloniștilor din Milet.
 
Călătorul francez este uluit de ceea ce vede în acest oraș, al cărui potențial i se pare unul extraordinar: „Dacă cineva ar putea să își impună aceeași soartă ca poetul Ovidius și ar accepta să trăiască la Tomis, doar din dragoste pentru aceste antichități, atunci acel cineva ar supraveghea demolările și construcțiile de clădiri... Ar putea crea ușor în câțiva ani un muzeu și ar putea scrie un corpus cu inscripțiile locale".
 
(Va urma)
 
Principala sursă bibliografică
 
Ernest Desjardins – Voyage archaeologique et geographique dans la Region Du Bas Danube; sursă - Revue Archaeologique, Nouvelle Serie, vl.17, 1868, p.254-278, Presses Universitaires de France; Lettre a l Academie sur un voyage Archaeologique dans le Dobrudja – Viena, 9 noiembrie 1867
 
Despre Cristian Cealera
 
Născut la data de 16 iulie 1974, în Techirghiol, Cristian Cealera a urmat cursurile Școlilor Gen.12 şi 25 şi a absolvit Liceul „Decebal“, din Constanta, promoţia 1992. A urmat cursurile Facultăţii de Drept „Nicolae Titulescu“ din Bucuresti şi este licenţiat în Criminalistică. După absolvirea facultăţii, a urmat stagiul militar, apoi a activat trei ani ca jurist la o societate comercială din Mangalia. În anul 2001 a intrat în presă şi timp de 15 ani a lucrat la diverse ziare, inclusiv la ZIUA de Constanţa, acoperind diverse domenii - de la Eveniment, la Social, Cultură şi Sport. A fost angajat la două televiziuni, iar la una dintre acestea, în calitate de producător şi scenarist, a realizat 19 filme documentare despre siturile arheologice din Dobrogea. Continuă şi astăzi realizarea de filme documentare şi publică materiale de promovare a istoriei şi culturii dobrogene.
Are un master în Antropologie şi Istorie Europeană, absolvit la Universitatea „Ovidius“ din Constanţa, Facultatea de Istorie. În prezent, este doctorand al Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“, din Iaşi. Este autorul seriei de trei volume „Poveştile Mării Negre“ şi al romanului istoric „La marginea Imperiului - Origini“, cărţi publicate în perioada 2014-2018. 

 
Citește și:

Arheologul Desjardins și Dobrogea anului 1867 (II) – Ruinele din nord și identificarea Histriei

 
 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

649
#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

631
#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Industria din oraşul Tulcea şi din toată Dobrogea este încă nulă“ (II)

#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Industria din oraşul Tulcea şi din toată Dobrogea este încă nulă“ (II)

832
#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Vânzarea lânurilor s-a făcut sub condiții deplorabile“ (I)

#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Vânzarea lânurilor s-a făcut sub condiții deplorabile“ (I)

1031
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Scutul de la Dura-Europos

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Scutul de la Dura-Europos

1563
Istoria Dobrogei – Bibliografie: Athenaios (sec. III) - „Banchetul înțelepților”

Istoria Dobrogei – Bibliografie: Athenaios (sec. III) - „Banchetul înțelepților”

1623
#DobrogeaDigitală: „Populațiunea“ orașului Tulcea din anul 1879

#DobrogeaDigitală: „Populațiunea“ orașului Tulcea din anul 1879

1860
#citeșteDobrogea: Colonelul Anton Barbieri, un comandant italian pentru flota statului român

#citeșteDobrogea: Colonelul Anton Barbieri, un comandant italian pentru flota statului român

1674
#DobrogeaDigitală: Producția de lână din Dobrogea anului 1879 - „Lâna e aceea ce interesează direct pe Europa“

#DobrogeaDigitală: Producția de lână din Dobrogea anului 1879 - „Lâna e aceea ce interesează direct pe Europa“

1600
#DobrogeaDigitală: Grânele cultivate în Dobrogea anului 1879 - „Nu există isul maşinelor agricole“

#DobrogeaDigitală: Grânele cultivate în Dobrogea anului 1879 - „Nu există isul maşinelor agricole“

1478
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Laerțiu (sec. III) - „Viețile, doctrinele și cugetările filozofilor vestiți”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Laerțiu (sec. III) - „Viețile, doctrinele și cugetările filozofilor vestiți”

1969
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Origene (sec. II-III) - „Împotriva lui Celsus”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Origene (sec. II-III) - „Împotriva lui Celsus”

2349
#citeșteDobrogea: Norme de serviciu existente în cadrul comunei urbane Constanța în anul 1941

#citeșteDobrogea: Norme de serviciu existente în cadrul comunei urbane Constanța în anul 1941

2544
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Herodian (sec. II-III) - „Istoria împăraților de după Marcus, în opt cărți”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Herodian (sec. II-III) - „Istoria împăraților de după Marcus, în opt cărți”

2853
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Cassius (sec. II-III) - „Istoria romană”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Cassius (sec. II-III) - „Istoria romană”

2810
#DobrogeaDigitală: „Pescuirile“ din Dobrogea anului 1879 - „Lacul Razim este cel mai important din acestea“

#DobrogeaDigitală: „Pescuirile“ din Dobrogea anului 1879 - „Lacul Razim este cel mai important din acestea“

2563
#DobrogeaDigitală: „Salinele și carierele“ Dobrogei din anul 1879 - „Cele mai importante sunt acelea din împrejurimile Tulcei și Măcinului“

#DobrogeaDigitală: „Salinele și carierele“ Dobrogei din anul 1879 - „Cele mai importante sunt acelea din împrejurimile Tulcei și Măcinului“

2530
#DobrogeaDigitală: Pădurile Dobrogei din anul 1879 - „Bogăția forestieră a Dobrogei este încă mare“

#DobrogeaDigitală: Pădurile Dobrogei din anul 1879 - „Bogăția forestieră a Dobrogei este încă mare“

2684
#citeșteDobrogea: Anul 1937 în cadrul Seminarului  Musulman din Medgidia

#citeșteDobrogea: Anul 1937 în cadrul Seminarului Musulman din Medgidia

2803
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Filostrat (sec. II-III) - „Viața lui Apollonios din Tanya”, „Heroicos”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Filostrat (sec. II-III) - „Viața lui Apollonios din Tanya”, „Heroicos”

3460