Atacarea orașului Babadag și bătălia din Dealul Comisului (1596) (I) - O istorie din vremea lui Mihai Viteazul


Dobrogea a devenit provincie de graniță a Imperiului Otoman în a doua decadă a secolului al XV-lea, după ce inițial fusese parte a Țării Românești conduse de Mircea cel Bătrân (n.a. cel mai probabil din 1388). După unii istorici, tărâmul vest-pontic a fost cucerit de către otomani, imediat după moartea voievodului valah sus-menționat, în speță - după 1418. Alte surse merg fie pe o cucerire turcească mai timpurie (în 1416 sau 1417), fie pe una înregistrată între 1420 și 1422, după domniile fiilor lui Mircea, Mihail I (1418-1420), respectiv Radu Praznaglava (1420-1422 - prima domnie).


Oricum, trebuie menționat că Dobrogea nu a fost cucerită total dintr-o dată, ci în etape, de-a lungul mai multor decenii. De asemenea, au existat adesea încercări de recucerire a provinciei, din partea domnitorilor valahi.
Astfel, până în 1484, Imperiul Otoman nu reușise să preia și nordul provinciei, Gurile Dunării și Delta, unde existau cetăți puternice. Acestea erau centre economice și strategice, aflate sub stăpânirea Moldovei condusă la vremea aceea de Ștefan cel Mare.
În acel an 1484, sultanul Baiazid II Veli a condus o campanie în nordul Dobrogei și a reușit să cucerească Chilia și Cetatea Albă, aceasta din urmă fiind redenumită de către turci Ak Kerman/Akkerman (în traducere - Cetate Albă). Aceste victorii otomane au consființit cucerirea integrală a Dobrogei.


După campania din nord, pe drumul său de întoarcere la Adrianopole, sultanul Baiazid al II-lea Veli a trecut prin Babadag. Acesta era un orășel înființat încă din sec.XIII, de către dervișul Sari Saltuk Baba (Sari Saltîk Dede) și de miile de musulmani ce îl însoțiseră.
În acel an 1484, Sultanul Baiazid Veli a văzut mormântul lui Sari Saltuk și fiind extrem de evlavios a fost impresionat de acest loc sacru (Sari Saltuk era considerat un om sfânt). Drept urmare, a dat porunci clare pentru dezvoltarea orașului dobrogean.


La mai bine de 110 ani după vizita lui Baiazid Veli, Babadagul (n.a. Baba/dag - Muntele Tatălui) era un oraș înfloritor, foarte bine dezvoltat economic, și de o mare importanță strategică militară. În același timp, era un loc sfânt, de pelerinaj, pentru credincioșii ce veneau să își aducă omagiile la mormântul lui Sari Saltuk. Încă nu se mutase aici sediul guvernatorului (de la Silistra la Babadag - fapt ce va avea loc în sec.XVII), dar chiar și așa, orașul era unul dintre cele mai importante din eyaletul (n.a. pașalîcul) Silistrei, și de ce nu, din întreaga Rumelie, provincie de prim rang a Semilunei.


Astfel ajungem la momentul în care are loc istoria pe care o prezentăm în acest articol. Considerăm că a fost necesară introducerea de mai sus, pentru a înțelege povestea Dobrogei și a Babadagului în perioada 1418 - 1596.


În anul 1596, Imperiul Otoman întâmpină o problemă extrem de serioasă. Dincolo de Dunăre, în Țara Românească domnește Mihai Viteazul iar acesta se opune suzeranității turcești, refuzând să mai plătească tribut și alte dări. El beneficiază de sprijinul puterilor occidentale (n.a. Valahia aderase la Liga Sfântă condusă de papa Clement al VIII-lea și de Sfântul Imperiu Romano-German), devine un campion al creștinătății și un erou al luptei împotriva expansiunii otomane.


Pe 13 noiembrie 1494, Mihai îi ucide pe creditorii levantini și extermină întreaga garnizoană otomană aflată la București. Evenimentul este practic începutul marii campanii anti-otomane...
Armata lui Mihai atacă cetățile și garnizoanele turcești de la Dunăre, la sudul fluviului dar și în est, în Dobrogea. Giurgiu, Turnu, Silistra sau Hârșova sunt doar câteva dintre cetățile asediate și cucerite de către valahi iar populația lor musulmană este decimată.


După lupta de la Călugăreni (13/23 august 1595), Mihai se retrage și se regrupează în munți, unde așteaptă întăriri din partea aliaților săi, Sigismund Bathory - principele imperial al Transilvaniei și Ștefan Răzvan, domnul Moldovei (apr.-dec.1595). Odată ce aceste armate aliate i se alătură, Mihai pornește contra-ofensiva, recucerește Târgoviște și București, pentru ca apoi să câștige Bătălia de la Giurgiu (15-20 octombrie 1595), forțându-i pe turci să se retragă în dezordine peste Dunăre.


În anii 1595-1596, oștile lui Mihai Viteazul atacă adesea cetățile și orașele turcești din Dobrogea, aflate ele fie pe linia Dunării (Silistra, Cernavoda, Hârșova, Isaccea, Măcin), fie în interiorul provinciei, cum este cazul Babadagului. Valahii și mercenarii din armata lui Mihai cuceresc fotărețele și nu au milă de inamic. Dovadă în acest sens stă relatarea raguzanului Paolo Giorgi (n.a. vom reveni asupra acestui personaj) care povestește ce s-a întâmplat la Hârșova:
"Bătând Mihai Vodă aceste războaie, trimise pre Mihalcea Banul, cu oști, de arseră Dârstorul (n.a. Silistra). Iar turcii din Hârșova încă ieșiră cu oaste împotriva Predii Spătarului și a Radului comisului (n.a. doi dintre frații Buzescu, căpitani ai armatei lui Mihai). Și păziră de se loviră cu turcii, și fură biruiți turcii, gonindu-i pe ghiață, îi tăiară foarte rău. Și aprinseră (valahii) și Hârșova..."


Cel mai devastator atac asupra orașului Babadag are loc în august 1596 și este relatat în mai multe izvoare scrise, pe care le vom prezenta. Rămânem însă acum la același Paolo Giorgi, care, la începutul toamnei 1595, îi scria nunțiului papal Visconti (n.a. acreditat la curtea lui Sigismund Bathory) că haiduci ai lui Baba Novac au ars și jefuit Babadagul. Potrivit lui Giorgi, turcii s-au regrupat, i-au urmărit pe haiduci și i-au prins înainte ca aceștia să treacă Dunărea.


Redăm textul lui Paolo Giorgi, așa cum a fost el tradus în română în sursa "Călători străini despre Țările Române":
"Alaltăieri a sosit știrea că au trecut 1080 de haiduci ai lui Velicico, din Țara Românească în Turcia (a se înțelege Dobrogea - provincie otomană), care au ars orașul Baba, cuprinzând 10.000 de focuri (n.a. cămine, case), cu mare ucidere de turci și au strâns o pradă de orez, de căruțe cu aur, argint și lucruri de tot felul, dar zăbovind trei zile pentru a face toate astea și fiind această regiune înconjurată de așezări de turci, aceștia i-au înconjurat... Și au pierit toți haiducii și 6000 de turci..."


Raguzanul ne spune că haiducii au incendiat 10.000 de case la Babadag, ceea ce este, foarte probabil, o exagerare, una ades întâlnită în texte medievale. Chiar și așa, cu siguranță Babadagul (baba în text) era un oraș mare și dezvoltat, cu mii de locuitori...


(Va urma)


Bibliografie

Nicolae Iorga - "Un atac al valahilor asupra Babadagului, la 1596", articol publicat în "Documente privitoare la Istoria Românilor", vol XII,col. Hurmuzaki, București, 1903
Rădulescu A./Bitoleanu I. - "Istoria românilor dintre Dunăre și Mare - Dobrogea", Editura Științifică și Enciclopedică, 1979
Letopisețul Cantacuzinesc / "Istoria Țării Românești decând au descălecat pravoslavnicii creștini,1290 - 1690", https://gawrylyta.files.wordpress.com/2011/10, versiune electronică de scriptorium.ro
Călători străini despre Țările Române vol.3,4,5, Editura Științifică, 1971-1972, coordonator Maria Holban
Ștefan Grigorescu - "Câțiva străini, căpitani în oastea lui Mihai Viteazul. Branițchi, Velicico și Walentyn Walaski", articol publicat pe 30 dec.2012 pe blogul stefangrigorescu-ialomita.blogspot.com
Dionisie Fotino - "Istoria generală a Daciei (Sau a Transilvaniei, Terei Muntenesci și a Moldovei", traducere de George Sion, Bucuresci 1859, vol.2
Andrei Pogăciaș - "Armata lui Mihai Viteazul: mercenari, haiduci și dorobanți", articol publicat pe historia.ro
Aurel Mototolea - "Elemente de urbanism în Dobrogea otomană", articol publicat în "Dobrogea, coordonate istorice și arheologice", Editura Studis Iași, 2016, p.167-203
Ioan Vasiliu - " Știri istorice și date arheologice referitoare la orașul Babadag înEvul Mediu", articol publicat în revista Peuce (ICEM Tulcea), Serie Veche, nr.12, 1996, p.195-224
Constanin C. Giurescu - "Istoria României în date", Editura Crai Nou, București, 1992


Despre Cristian Cealera

Născut la data de 16 iulie 1974, în Techirghiol, Cristian Cealera a urmat cursurile Școlilor Gen.12 şi 25 şi a absolvit Liceul „Decebal“, din Constanta, promoţia 1992. A urmat cursurile Facultăţii de Drept „Nicolae Titulescu“ din Bucuresti şi este licenţiat în Criminalistică. După absolvirea facultăţii, a urmat stagiul militar, apoi a activat trei ani ca jurist la o societate comercială din Mangalia. În anul 2001 a intrat în presă şi timp de 15 ani a lucrat la diverse ziare, inclusiv la ZIUA de Constanţa, acoperind diverse domenii - de la Eveniment, la Social, Cultură şi Sport. A fost angajat la două televiziuni, iar la una dintre acestea, în calitate de producător şi scenarist, a realizat 19 filme documentare despre siturile arheologice din Dobrogea. Continuă şi astăzi realizarea de filme documentare şi publică materiale de promovare a istoriei şi culturii dobrogene.

Are un master în Antropologie şi Istorie Europeană, absolvit la Universitatea „Ovidius“ din Constanţa, Facultatea de Istorie. În prezent, este doctorand al Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“, din Iaşi. Este autorul seriei de trei volume „Poveştile Mării Negre“ şi al romanului istoric „La marginea Imperiului - Origini“, cărţi publicate în perioada 2014-2018.




 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#citeșteDobrogea: Omagiu și recunoștință pentru scriitorul identificat cu orașul său

#citeșteDobrogea: Omagiu și recunoștință pentru scriitorul identificat cu orașul său

1181
#citeșteDobrogea: Cazinoul din Mamaia, efigia de altădată a stațiunii

#citeșteDobrogea: Cazinoul din Mamaia, efigia de altădată a stațiunii

995
Zeii orașului Tomis (IV) - Divinitățile orientale

Zeii orașului Tomis (IV) - Divinitățile orientale

944
#DobrogeaDigitală - „Monumente nouă din teritoriul orașului Tomi”, de Paul Nicorescu: Lapidariul din cimitirele turcești dobrogene

#DobrogeaDigitală - „Monumente nouă din teritoriul orașului Tomi”, de Paul Nicorescu: Lapidariul din cimitirele turcești dobrogene

1255
  #DobrogeaDigitală – revista „Analele Dobrogei”: Dintotdeauna, Dobrogea „a fost geograficeşte o ţară deosebită”

#DobrogeaDigitală – revista „Analele Dobrogei”: Dintotdeauna, Dobrogea „a fost geograficeşte o ţară deosebită”

997
Astăzi, scriitorul Alexandru Mihalcea aniversează 84 de ani. Amintiri dintr-un trecut marcat de chinuri

Astăzi, scriitorul Alexandru Mihalcea aniversează 84 de ani. Amintiri dintr-un trecut marcat de chinuri

1068
#DobrogeaDigitală – „Anuarul General al Dobrogei. Călăuza administrativă-comercială-industrială”: Portul Constanța, în urmă cu un veac

#DobrogeaDigitală – „Anuarul General al Dobrogei. Călăuza administrativă-comercială-industrială”: Portul Constanța, în urmă cu un veac

1480
#DobrogeaDigitală – revista „Analele Dobrogei: Despre Valea Cernei și cum au descoperit locuitorii mămăliga

#DobrogeaDigitală – revista „Analele Dobrogei: Despre Valea Cernei și cum au descoperit locuitorii mămăliga

980
Medgidia în perioada 1979- 1988 (galerie foto)

Medgidia în perioada 1979- 1988 (galerie foto)

2065
#DobrogeaDigitală - „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei” (I): Începuturile stațiunii Mamaia, când terenul se vindea cu „fabuloasa” sumă de 30 bani metrul pătrat

#DobrogeaDigitală - „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei” (I): Începuturile stațiunii Mamaia, când terenul se vindea cu „fabuloasa” sumă de 30 bani metrul pătrat

1265
#DobrogeaDigitală - „Armeni de seamă din România” (I): Celebrul artist constănțean Harry Tavitian aniversează astăzi 68 de ani. La mulți ani!

#DobrogeaDigitală - „Armeni de seamă din România” (I): Celebrul artist constănțean Harry Tavitian aniversează astăzi 68 de ani. La mulți ani!

1748
#DobrogeaDigitală - „Arhiva Dobrogei”: Constanța, „metropola Pontului Euxin”

#DobrogeaDigitală - „Arhiva Dobrogei”: Constanța, „metropola Pontului Euxin”

1378
#DobrogeaDigitală: In memoriam Ion Barbu – „Nu-mi venea să cred mă aflam în preajma poetului şi matematicianului”

#DobrogeaDigitală: In memoriam Ion Barbu – „Nu-mi venea să cred mă aflam în preajma poetului şi matematicianului”

1104
#DobrogeaDigitală - „Umbre pe pânza vremii“, de Pericle Martinescu: Panait Istrati, stăpânul cărților

#DobrogeaDigitală - „Umbre pe pânza vremii“, de Pericle Martinescu: Panait Istrati, stăpânul cărților

1621
#DobrogeaDigitală - „Dobrogea Jună. Caleidoscop”, de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David:  „Greșeli de neiertat” într-un lăcaș de cult dobrogean

#DobrogeaDigitală - „Dobrogea Jună. Caleidoscop”, de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: „Greșeli de neiertat” într-un lăcaș de cult dobrogean

1114
#DobrogeaDigitală - „Familia regală a României şi meleagurile călărăşene”:  Acum 145 de ani se punea piatra de temelie a Castelului Peleș, bijuterie datorată regelui Carol I

#DobrogeaDigitală - „Familia regală a României şi meleagurile călărăşene”: Acum 145 de ani se punea piatra de temelie a Castelului Peleș, bijuterie datorată regelui Carol I

1654
Zeii orașului Tomis (III) - Iupiter Optimus Maximus și așezările din teritoriul urbei

Zeii orașului Tomis (III) - Iupiter Optimus Maximus și așezările din teritoriul urbei

1985
#citeșteDobrogea: Boris Caragea și efigiile Constanței

#citeșteDobrogea: Boris Caragea și efigiile Constanței

1615
#DobrogeaDigitală - „Armenii dobrogeni în istoria și civilizația românilor”, de Simion Tavitian:  „Haig Acterian are meritul de a se fi numărat printre spiritele înainte-mergătoare ale vremii sale”

#DobrogeaDigitală - „Armenii dobrogeni în istoria și civilizația românilor”, de Simion Tavitian: „Haig Acterian are meritul de a se fi numărat printre spiritele înainte-mergătoare ale vremii sale”

1613
Marea și muzica. Concerte de weekend

Marea și muzica. Concerte de weekend

1451