Carl Schuchhardt - un arheolog german în Dobrogea (1884-1918) (IV): Axiopolis şi vestigiile de la Cernavoda


În campaniile întreprinse în ultimele două decenii ale veacului al XIX-lea, în Dobrogea, arheologul german a cercetat cu atenţie şi a studiat sistematic toate aspectele legate de structura şi traseele aşa-numitelor Valuri ale lui Traian. El a tras concluzii extrem de interesante cu privire la motivele construirii lor, a evidenţiat faptul că sunt fortificaţii liniare distincte şi a propus datări de diverse perioade, pentru fiecare dintre ele.





Schuchhardt nu s-a oprit însă doar la cercetarea Valurilor de Pământ şi de Piatră, ci s-a implicat şi în studierea altor vestigii dobrogene importante. Astfel, la un moment dat, în timp ce analiza traseele fortificaţiilor liniare el constata următoarele: "La vest de Medgidia, unde se întrerupe marele val de pământ, valul de piatră continuă singur iar de la colţul lacului...mai continuă trei kilometri pe malul acestuia şi abia apoi coteşte către Dunăre. Aici, pe malul înalt, capătul este protejat de o arătoasă cetate, vechiul Axiopolis".


Să ne referim un pic la istoria acestei cetăţi, Axiopolis. A fost un oraş întemeiat se pare de romani pe locul sau în vecinătatea unei mai vechi aşezări getice. Cel mai probabil, Axiopolis a fost ridicat la finele sec.III d.H - începutul sec.IV d.H, undeva în intervalul domniilor lui Diocleţian (284-305) şi Constantin cel Mare (306-337), acesta din urmă fiind unic stăpânitor al Imperiului începând cu anul 324, după îndepărtarea lui Licinius.


De la biograful împăratului Iustinian, Procopius din Cezareea, ştim că în sec.VI, Axiopolis a fost una dintre cetăţile restaurate în cadrul unui amplu proces de reconstrucţie de care au beneficiat centrele importante din Scythia Minor.


Mai ştim de exemplu că aici, în această urbe de pe malul Istrului, au fost pomeniţi trei martiri creştini, Kirillos (Chiril), Quindeus (Chindeas) şi Tasius (Dasius) care au fost executaţi, cel mai probabil, în timpul persecuţiilor creştine din 303-304 (edictele împăraţilor Diocleţian şi Galerius). În 1947, în ruinele de la Axiopolis, arheologul Ion Barnea a descoperit o inscripţie cu menţiunea "Martirilor Chiril, Kindeas şi Tasios le aduc laudă".


Multe dintre informaţiile arheologice obţinute de la Axiopolis li se datorează pionierilor arheologiei româneşti, Grigore Tocilescu şi Pamfil Polonic, cei care au efectuat aici săpături în anii 1895-1896 şi 1899.


Să ne referim şi la toponimul Axiopolis. După cum ştim, polis este termenul grecesc pentru oraş. În secolul IV vorbim deja despre un imperiu romano-bizantin care se va diviza în Imperiul Roman de Răsărit (capitala Constantinopolis) şi de Apus (capitala Roma - până la desfiinţarea din 476). Axiopolis a fost tradus de unii specialişti ca "oraşul apei negre", întrucât în această zonă Dunărea era învolburată şi închisă la culoare. Axio ar fi astfel un derivat grecesc, provenit din cuvintele tracice ksei-upa, apă neagră.


Să nu uităm că secole multe mai târziu, numele aşezării a devenit Cernavoda, în condiţiile în care cuvintele slavone cerna (cernîi) şi voda se traduc tot ca "Neagră Apă". În perioada comunistă, numele oraşului s-a transformat neaşteptat în Cernavodă. S-a românizat astfel vechiul nume slavon. De asemenea, s-a popularizat ideea că numele de Cernavodă ar veni de la miticul Radu Negru Vodă, întemeietor în 1290 al Țării Româneşti şi care se spune că ar fi stăpânit cetăţi şi pe malul dobrogean al Dunării.


Carl Schuchhardt a cercetat zona şi la finele sec. XIX, dar şi în timpul campaniei din 1917. El a fost fermecat în special de vestigiile care datau din epoca străveche din preistorie. Într-unul din materialele sale publicate în 1918, el menţionează: "Tracii, care după Herodot erau alături de celţi cel mai mare popor de pe pământ, sunt pesemne purtătorii celei mai vechi culturi din epoca de piatră, din care am descoperit o părticică la Cernavoda".


În primăvara lui 1917, unul din membrii misiunii ştiinţifice germane din Dobrogea (din care făcea parte şi Schuchhardt), istoricul şi etnograful Paul Traeger, a descoperit în apropiere de Cernavoda "indicii ale unei aşezări străvechi...în malul înalt sfărâmicios ce dă în Dunăre". Schuchhardt participă, bineînţeles, la săpături.


Aflăm de la Schuchhardt următoarele detalii: "La Nord de Cernavoda, între fabrica de ciment şi rafinăria de petrol se întinde spre Dunăre un platou înalt cu un mic promontoriu. Acest deal cu o creastă... l-am ales pentru săpăturile noastre. Pe el există un ansamblu distrus de un incendiu puternic. Un astfel de caz este întotdeauna un Eldorado pentru arheologi... Am constatat repede că acele case incendiate şi prăbuşite erau din lemn şi lut iar întregul inventar casnic era îngropat în urma prăbuşirii pereţilor...S-au găsit la 2-3 metri sub nivelul de azi cioburi de vase ceramice care corespund celor din primul strat de la Troia, din jurul anilor 3000-2500 î.H. Din această cauză ne-am ales acest loc pentru săpături şi nu am regretat".


Sunt descoperite lucruri deosebite, dovezi ale existenţei unei culturi străvechi dezvoltate: ceramică "izbitor de frumoasă, cu argila fin preparată, suprafaţă fin colorată, lustruită şi pictată", cuţite din silex, ciocane şi topoare din corn de cerb, harpoane din os şi corn, pietre de măcinat pentru cereale, greutăţi pentru ţesut, plase de pescuit...


Schuchhardt va publica rezultatele cercetărilor de la Cernavoda în anul 1924, arătând lumii întregi dovezile unei culturi vechi de aproximativ 5000 de ani...


(Va urma)


Bibliografie


Richard A. Mason, Costin Croitoru – „Carl Schuchhardt’s contributions on ancient linear fortifications along the Lower Danube”, Mega Publishing House, Cluj-Napoca, 2016, 400 p


Carl Schuchhardt - „Cercetări arheologice în Dobrogea” şi „O călaţorie în Dobrogea în urmă cu 32 de ani” în „Bilder aus der Dobrudscha – Imagini din Dobrogea” (coordonator prof.univ.dr. valentin Ciorbea), Editura Ex Ponto 2011; articole publicate iniţial în 1918 în lucrarea Bilder aus der Dobrudscha, editată de Etapele Germane în Dobrogea, tipărit de Administraţia Germană în Etape în Dobrogea


Valentin Ciorbea (coordonator) - „Bilder aus der Dobrudscha – Imagini din Dobrogea”, Editura Ex Ponto, Constanţa, 2011


Valentin Ciorbea – „Situaţia Dobrogei între anii 1916-1918 în izvoarele germane de epocă, articol publicat în Analele Academiei Române de Știinţă, vol. 9, nr.2/2017, p.51-76


Valentin Ciorbea – „Dobrogea – anul 1918”, articol publicat online pe 31 decembrie 2018 în ciclul „România Mare – Voinţă naţională şi reprezentare europeană” nr.4/2018, pe site-ul www.punctulcritic.ro, material accesat pe 3.02.2020


Octavian Bounegru – Carl Schuchhardt şi cercetarea arheologică a Dobrogei (1884-1918), în „Dobrogea 1878-2008- Orizonturi deschise de mandatul european” (coordonator prof.univ.dr. Valentin Ciorbea), Editura Ex Ponto, Constanţa 2008, p.385-389


Doina Păuleanu – Peninsula Misterioasă, Editura Monitorul Oficial, 2019


Costel Coroban – review la „Bilder aus der Dobrudscha 1916-1918, Imagini din Dobrogea”, material apărut în Analele Universităţii Ovidius Constanţa – Seria Istorie vol.8, 2011


Rog Palmer, Irina Oberlander - Târnoveanu, Carmen Bem (coordonatori) - "Arheologia aeriană. În România şi în Europa"- lucrare editată de Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2009, 210 p; preluată de pe www.cimec.ro/www.e-patrimoniu.ro material accesat şi downloadat pe 8.02.2020


Silviu Constantin Nedelcu - "Sfinţii din cetatea Axiopolis", în Tomisul ortodox, Serie Nouă, An I, 2017, nr 2 (februarie)


Despre Cristian Cealera
 
Născut la data de 16 iulie 1974, în Techirghiol, Cristian Cealera a urmat cursurile Școlilor Gen.12 şi 25 şi a absolvit Liceul „Decebal“, din Constanta, promoţia 1992. A urmat cursurile Facultăţii de Drept „Nicolae Titulescu“ din Bucuresti şi este licenţiat în Criminalistică. După absolvirea facultăţii, a urmat stagiul militar, apoi a activat trei ani ca jurist la o societate comercială din Mangalia. În anul 2001 a intrat în presă şi timp de 15 ani a lucrat la diverse ziare, inclusiv la ZIUA de Constanţa, acoperind diverse domenii - de la Eveniment, la Social, Cultură şi Sport. A fost angajat la două televiziuni, iar la una dintre acestea, în calitate de producător şi scenarist, a realizat 19 filme documentare despre siturile arheologice din Dobrogea. Continuă şi astăzi realizarea de filme documentare şi publică materiale de promovare a istoriei şi culturii dobrogene. 
Are un master în Antropologie şi Istorie Europeană, absolvit la Universitatea „Ovidius“ din Constanţa, Facultatea de Istorie. În prezent, este doctorand al Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“, din Iaşi. Este autorul seriei de trei volume „Poveştile Mării Negre“ şi al romanului istoric „La marginea Imperiului - Origini“, cărţi publicate în perioada 2014-2018.    


Sursa foto: Ilustrație din volumul „Tropaeum Traiani. Monumentul și cetatea”, de Adrian Rădulescu, disponibil în Biblioteca Digitală ZIUA de Constanța
 

Citeşte şi:

După 15 ani de presă, Cristian Cealera şi-a descoperit o nouă vocaţie

Interviu cu publicistul Cristian Cealera - „Nu m-am considerat niciodată un scriitor, ci mai repede un cronicar de Ev Mediu“

Carl Schuchhardt - un arheolog german în Dobrogea (1884-1918) (III): Valurile de pământ şi de piatră

Carl Schuchhardt - un arheolog german în Dobrogea (1884-1918) (II): Amintiri despre Constanţa, Ovidius şi anticul Tomis

Carl Schuchhardt - un arheolog german în Dobrogea (1884-1918) (I): Începutul unei aventuri pe un tărâm fascinant şi misterios


Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#DobrogeaDigitală - Anuarul Liceului „Mircea cel Bătrân” din Constanța (1924-1925):  Impresii, de-acum un secol, ale mirciștilor aflați în tabără la Câmpulung

#DobrogeaDigitală - Anuarul Liceului „Mircea cel Bătrân” din Constanța (1924-1925): Impresii, de-acum un secol, ale mirciștilor aflați în tabără la Câmpulung

594
Prof. Ion Bitoleanu la ceas aniversar. Istoricul tomitan împlinește 84 de ani

Prof. Ion Bitoleanu la ceas aniversar. Istoricul tomitan împlinește 84 de ani

912
#DobrogeaDigitală – „Mediocritate și excelență”, de Petre Frangopol:   Un deceniu de la dispariția unicului etnic tătar membru corespondent al Academiei Române: Musa Geavit

#DobrogeaDigitală – „Mediocritate și excelență”, de Petre Frangopol: Un deceniu de la dispariția unicului etnic tătar membru corespondent al Academiei Române: Musa Geavit

1935
Atacarea orașului Babadag și bătălia din Dealul Comisului (1596) (II) - Izvoarele medievale și mercenarii lui Mihai Viteazul

Atacarea orașului Babadag și bătălia din Dealul Comisului (1596) (II) - Izvoarele medievale și mercenarii lui Mihai Viteazul

1640
#DobrogeaDigitală - „Retroproiecţii literare”, de Pericle Martinescu:    Destin de artist, răpus la doar 31 de ani

#DobrogeaDigitală - „Retroproiecţii literare”, de Pericle Martinescu: Destin de artist, răpus la doar 31 de ani

1760
#DobrogeaDigitală – „DobrogeaAcademică”:  #DobrogeaAcademică, la un an – dimensiunea unui proiect dedicat comunității

#DobrogeaDigitală – „DobrogeaAcademică”: #DobrogeaAcademică, la un an – dimensiunea unui proiect dedicat comunității

2196
Atacarea orașului Babadag și bătălia din Dealul Comisului (1596) (I) -  O istorie din vremea lui Mihai Viteazul

Atacarea orașului Babadag și bătălia din Dealul Comisului (1596) (I) - O istorie din vremea lui Mihai Viteazul

1688
#DobrogeaDigitală – „Acte și documente din corespondența diplomatică a lui Mihail Kogălniceanu“, de Vasile M. Kogălniceanu:   „M. Kogălniceanu a fost și va rămâne total și întreg al Națiunii”

#DobrogeaDigitală – „Acte și documente din corespondența diplomatică a lui Mihail Kogălniceanu“, de Vasile M. Kogălniceanu: „M. Kogălniceanu a fost și va rămâne total și întreg al Națiunii”

1562
Medgidia în primii ani ai regimului comunist

Medgidia în primii ani ai regimului comunist

1172
#Dobrogeadigitală – „Analele Dobrogei”, anul IX, vol. II, 1928:   Dobrogea altui secol. Regina Maria și principele Nicolae, în vacanță la „Cuibul singuratic”

#Dobrogeadigitală – „Analele Dobrogei”, anul IX, vol. II, 1928: Dobrogea altui secol. Regina Maria și principele Nicolae, în vacanță la „Cuibul singuratic”

2007
La nouă decenii de la momentul lansării:   Odiseea construirii primului submarin românesc „Delfinul”, singurul „cocoșat” din lume, binecuvântat de Regele Carol al II-lea

La nouă decenii de la momentul lansării: Odiseea construirii primului submarin românesc „Delfinul”, singurul „cocoșat” din lume, binecuvântat de Regele Carol al II-lea

1537
Noi cărți în Biblioteca digitală ZIUA de Constanța, semnate de fostul prefect al județului Călărași:  „Familia regală a României şi meleagurile călărăşene” și „Administrația românească. Cadrilater (1913-1940)”

Noi cărți în Biblioteca digitală ZIUA de Constanța, semnate de fostul prefect al județului Călărași: „Familia regală a României şi meleagurile călărăşene” și „Administrația românească. Cadrilater (1913-1940)”

3022
Arheologul Desjardins și Dobrogea anului 1867 (IV) – Inscripțiile de la Tomis

Arheologul Desjardins și Dobrogea anului 1867 (IV) – Inscripțiile de la Tomis

1576
#DobrogeaDigitală – „Analele Dobrogei”, anul I, nr. 3 (1920):   Vasile Pârvan, despre breasla măcelarilor din Tomi care a fost silită să contribuie la facerea zidurilor cetății antice

#DobrogeaDigitală – „Analele Dobrogei”, anul I, nr. 3 (1920): Vasile Pârvan, despre breasla măcelarilor din Tomi care a fost silită să contribuie la facerea zidurilor cetății antice

1623
#DobrogeaDigitală – „Teatrul Liric (Opera Constanța)”, de Adrian Doxan:   Prim-balerina Isabela Aguletti – grație și dăruire artistică

#DobrogeaDigitală – „Teatrul Liric (Opera Constanța)”, de Adrian Doxan: Prim-balerina Isabela Aguletti – grație și dăruire artistică

988
#DobrogeaDigitală – „Armenii dobrogeni în istoria și civilizația românilor”, de Simion Tavitian:   In Memoriam Arșag Bogosian, la un secol de la naștere

#DobrogeaDigitală – „Armenii dobrogeni în istoria și civilizația românilor”, de Simion Tavitian: In Memoriam Arșag Bogosian, la un secol de la naștere

1145
Arheologul Desjardins și Dobrogea anului 1867 (III) – Tomis... Kostendje...

Arheologul Desjardins și Dobrogea anului 1867 (III) – Tomis... Kostendje...

1093
#DobrogeaDigitală – „Dobrogea de ieri și de azi”, de Simion Tavitian:  Poetul Virgil Teodorescu – „Dobrogea de odinioară pornea de la nivelul celei mai slab dezvoltate regiuni”

#DobrogeaDigitală – „Dobrogea de ieri și de azi”, de Simion Tavitian: Poetul Virgil Teodorescu – „Dobrogea de odinioară pornea de la nivelul celei mai slab dezvoltate regiuni”

1393
Proiecte  româneşti de realizare a unui canal navigabil între Cernavodă şi Constanţa (II)

Proiecte româneşti de realizare a unui canal navigabil între Cernavodă şi Constanţa (II)

1043
#citeșteDobrogea:  Arestat pe motive politice, la Poarta Albă, folcloristul dobrogean Ovidiu Papadima atinsese 44 kg

#citeșteDobrogea: Arestat pe motive politice, la Poarta Albă, folcloristul dobrogean Ovidiu Papadima atinsese 44 kg

1404