#citeșteDobrogea: 157 de ani de la nașterea lui Vasile Kogălniceanu, conducătorul intelectual al țăranilor

În cei doar 58 de ani de existență, personalitatea lui Vasile M. Kogălniceanu, fiul cărturarului Mihail Kogălniceanu, se încadrează în pleiada acelor oameni politici care, cu dragoste de popor, căutau să găsească căi pentru îndreptarea răului din societate, militând în direcţia înfăptuirii revendicărilor ce le impunea construcţia de stat.



Vasile Kogălniceanu s-a născut în urmă cu 157 de ani, în ziua de 29 noiembrie 1863, în Iaşi.
Crescut şi educat în familia lui Mihail Kogălniceanu, el urmează gimnaziul la Berlin şi apoi Şcoala de agricultură din Grignon (Franţa), unde studiază agronomia.

Întors în ţară, este numit administrator de plasă, iar apoi inspector în Dobrogea. De remarcat că, încă din anii tinereţii, îşi îndreaptă atenţia spre lumea satului, având un ascuţit spirit analitic de cercetare a problemelor privind viaţa ţărănimii. În 1891 se impune atenţiei generale prin articolele scrise în ziare şi reviste ca „Epoca”, „Gazeta ţăranilor”, „Şezătoarea”, în care abordează şi dezbate diverse aspecte legate de tot mai acuta „chestiune ţărănească”. Activ susţinător şi apărător al sistemului electoral la baza căruia să stea votul universal, Vasile Kogălniceanu fondează împreună cu Vintilă C.A. Rosetti, în 1895, „Liga votului universal”. La sfârşitul secolului al XIX-lea se distinge ca prim redactor al ziarului „Românul”, ce apărea sub direcţia lui Vintilă C.A. Rosetti.

În 1897, Vasile Kogălniceanu reia publicarea ziarului „Steaua Dunării”, fondat în 1855 de Mihail Kogălniceanu, principalul organ unionist în jurul căruia s-au grupat cei mai activi partizani ai Unirii Principatelor Române, în paginile căruia au apărut numeroase articole de orientare democratică.

Începând cu anul 1901, conduce timp de cinci ani ziarul „Agrarul”. Ideile avansate, competenţa şi maniera de a aborda realist problemele ţărăneşti sunt prezente în numeroase lucrări, printre care: „Ferma Laza” (1900), „Poveţe despre grădina de legume” (1902), „Legislaţia agrară şi măsurile luate în favoarea agriculturii de la 1864 până azi” (1902), „Agrarienii şi industriaşii” (1903), „Împroprietăririle ţărăneşti” (1906), „Istoricul chestiunii ţărăneşti” (1906).

În septembrie 1906 publică broșura „Către săteni”, fapt pentru care în 1907, cu ocazia răscoalelor țărănești, este considerat conducătorul intelectual al țăranilor și i se înscenează un proces.

Figură proeminentă de luptător pentru cauza ţărănimii române, Vasile Kogălniceanu s-a stins din viaţă în anul 1921.


Citește și:

#citeşteDobrogea Vasile M. Kogălniceanu, un patriot al Dobrogei