#citeșteDobrogea: 9 mai în istorie - triplă semnificație



Anul acesta se împlinesc 145 de ani de la proclamarea independenței de stat a României, 77 de ani de la victoria Aliaților împotriva nazismului și 72 de ani de la punerea bazelor Europei Unite.
 
I. La 9 mai 1877 era proclamată în Parlament, independența  de stat a României prin glasul ministrului de externe Mihail Kogălniceanu care afirma cu acel prilej: "Suntem independenți, suntem națiune de sine stătătoare. Independența noastră nu este îndreptată împotriva nimănui, ci are drept obiectiv final dezvoltarea stării morale și materiale a națiunii. Vrem să fim independenți pentru că vrem să trăim cu viața noastră proprie ei". Ceea ce a urmat a fost în ordinea firească a lucrurilor. România a  intrat în războiul ruso-turc, în frunte cu Carol I și am obținut mai multe victorii culminând cu cea de la Plevna, când Armata otomană s-a predat în fața bravei Armate române, conduse de generalul Constantin Cernat. Independența a fost recunoscută prin tratatul de la San Stefano din 19 februarie 1878 și în cadrul Congresului de la Berlin din 1 iunie-1 iulie 1878. Independența avea să fie câstigată pe câmpul de luptă. Marile puteri doar au consfințit noul statut al României, dar au impus acesteia respectarea unor condiții:

1. Modificarea articolului 7 din Constituția de la 1866, privind cetățenia română, care urma să fie acordată nu numai creștinilor ci și izraeliților și musulmanilor;
2. Cedarea celor 3 județe din sudul Basarabiei: Cahul, Bolgrad ( Cetatea Albă) și Ismail, către Rusia, primind în schimb Dobrogea, Delta Dunării și Insula Șerpilor, aflată în Marea Neagră;
3. preluarea unor acțiuni ale unei societăți falimentare germane care construise cale ferată în România și dăduse faliment, episod cunoscut sub numele de "Afacerea Strousberg".

Cu deosebită apăsare, oamenii politici români au acceptat aceste condiții și le-au îndeplinit, România se afla pe calea propice dezvoltării sale.

Această acțiune a reprezentat un moment înălțător pentru națiunea română, care izbutea să își mai îndeplinească un obiectiv major, după dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, din 1859.



II. La 9 mai 1945 se încheia cel de-al Doilea Război Mondial, în Europa, după capitularea Germaniei în fața trupelor aliate. Încă din 2 mai 1945, trupele sovietice intraseră în Berlin, soarta războiului fiind pecetluită.

Din vest continua acțiunea trupelor anglo-americane după debarcarea trupelor aliate din Normandia (6 iunie 1944). Ora încetării luptelor a fost 23.01 în data de 8 mai, iar la Moscova era 01.01, în data de 9 mai.

Această data este cunoscută și sub denumirea de Ziua victoriei.

Trupele germane capitulaseră necondiționat, fără a se încheia un act de capitulare. În cadrul conferinței de la Potsdam din 16 iulie-2 august 1945 se punea problema demilitarizării, denazificării, reparații de război, retrasarea frontierelor și împărțirea în funcție de sferele de influență. Se va crea Bizona și mai apoi Trizona ce va duce la crearea Republicii Federale Germania, cu regim capitalist, prin unirea sferelor de influență anglo-americane-franceze și Republica Democrată Germania, cu regim comunist aflată în sfera de influență sovietică.



Artizanii victoriei împotriva nazismului: F.D. Roosevelt, I.V. Djugașvili (Stalin), Charles de Gaulle, Winston Churchill

III. La 9 mai 1950 se propunea înființarea unei organizații economice numită CECO (Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului), redactată de diplomatul și omul de afaceri Jean Monnet și făcută publică de ministrul de externe francez Robert Schuman. Această initiativă este cunoscută și sub denumirea de "Declarația Schuman".  

Inițiativa avea în vedere monitorizarea dezvoltării economice a Germaniei, mai cu seamă în zonele de extracție a cărbunelui și de producere a oțelului, pentru a nu permite acesteia manifestarea unor tendințe revanșarde și dezvoltarea unei industrii de război. Dezvoltarea unei industrii comune în domeniu având ca bază regiunile industriale Renania-Westfalia și Lorena, aveau în vedere integrarea europeană, de tip federalist. Această idee era mult mai veche, fiind făcută cunoscută de Nicolaus Kalergi și de Grigore Gafencu.



Propunearea a fost primită cu interes de Konrad Adenauer, Alcide de Gasperi, de Benelux și SUA. Tratatul va fi semnat la 18 aprilie 1951 și va intra în vigoare la 23 iulie 1952. În 1957 se va crea Comunitatea Economică Europeană, cunoscută și sub numele de Piața Comună, iar din 1992 se înființa Uniunea Europeană în urma acordului de la Maastricht. Data sărbătoririi Europei a fost stabilită în urma summitului din 1985 de la Milano ( stabilirea steagului și imnului), deviza fiind Unitate în diversitate.

România este stat cu drepturi depline al Uniunii Europene de la 1 ianuarie 2007, după parcurgerea unor etape premergătoare aderării.



Despre Adrian Ilie:

Licențiat și masterat în istorie - Universitatea „ Ovidius” Constanța, șef de promoție.
Doctor în istorie și cursuri postuniversitare - Universitatea din București.
Director adjunct Colegiul Național Militar „Alexandru Ioan Cuza" Constanța (2020)/ Școala Gimnazială „Constantin Brâncuși” Medgidia (2017-2019).
Metodist, responsabil Cerc pedagogic și membru în Consiliul Consultativ (ISJ Constanța).
Autor al mai multor lucrări și studii despre Medgidia și Dobrogea.
Autor al unor studii și cărți de metodică și management.
Membru în Comisia Națională de Istorie din cadrul M.E.N.
Membru al Societății de Științe Istorice din România.
Membru al Asociației Culturale „Mehmet Niyazi” Medgidia.
Membru în grupurile de lucru pentru realizarea programelor școlare pentru gimnaziu în cadrul M.E.N. (Istorie /Istoria minorității turce în România).
Membru în Comisia monumentelor istorice Medgidia.
Realizator emisiune istorică - REPERE ISTORICE - Alpha Media TV (2013-2018).
Premii obținute pentru activitatea publicistică.
Premiul „Virgil Coman" pe anul 2017, conferit de Societatea de Științe Istorice din România.

Citește și:
#citeșteDobrogea: Ramazan Bayram - sărbătoarea credincioșilor musulmani din Dobrogea și din România

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

Omagiu pentru Arșan Bogosian, ilustrul dobrogean care, la doar 16 ani, publica primul său volum

Omagiu pentru Arșan Bogosian, ilustrul dobrogean care, la doar 16 ani, publica primul său volum

728
In memoriam: Se împlinesc șase ani de la dispariția dintre cei vii a traducătorului constănțean Sarchis Jamcocian

In memoriam: Se împlinesc șase ani de la dispariția dintre cei vii a traducătorului constănțean Sarchis Jamcocian

690
În urmă cu 33 de ani, Adrian V. Rădulescu înființa filiala constănțeană a Asociaţiei Oamenilor de Ştiinţă din România

În urmă cu 33 de ani, Adrian V. Rădulescu înființa filiala constănțeană a Asociaţiei Oamenilor de Ştiinţă din România

827
#DobrogeaDigitală: Portretul lui Alexandru Cazaban - „Trece prin viaţă ca o albină care vrea să stoarcă, din florile câştigate de alţii, toată mierea...“

#DobrogeaDigitală: Portretul lui Alexandru Cazaban - „Trece prin viaţă ca o albină care vrea să stoarcă, din florile câştigate de alţii, toată mierea...“

790
In memoriam: Ovidiu Papadima, ilustrul folclorist dobrogean persecutat și arestat de autoritățile comuniste

In memoriam: Ovidiu Papadima, ilustrul folclorist dobrogean persecutat și arestat de autoritățile comuniste

1023
#DobrogeaDigitală: Portretul Regelui Carol II - „A.S. Regală este nevoit să ţie discursuri la o vârstă când totul îl îndeamnă să bată mingia“

#DobrogeaDigitală: Portretul Regelui Carol II - „A.S. Regală este nevoit să ţie discursuri la o vârstă când totul îl îndeamnă să bată mingia“

905
#citeșteDobrogea: Propaganda comunistă la Canalul Dunăre - Marea Neagră (Galerie foto)

#citeșteDobrogea: Propaganda comunistă la Canalul Dunăre - Marea Neagră (Galerie foto)

765
In memoriam: Cristea Grosu, sculptorul care a restaurat Monumentul Independenţei de la Tulcea

In memoriam: Cristea Grosu, sculptorul care a restaurat Monumentul Independenţei de la Tulcea

638
#DobrogeaDigitală: Portretul lui Ovid Densușianu - „Îşi face zilnic plimbările obişnuite între filologie şi literatură, purtând cu sfială haina unei melancolii“

#DobrogeaDigitală: Portretul lui Ovid Densușianu - „Îşi face zilnic plimbările obişnuite între filologie şi literatură, purtând cu sfială haina unei melancolii“

666
#citeșteDobrogea: Reputatul istoric Stoica Lascu, la aniversare

#citeșteDobrogea: Reputatul istoric Stoica Lascu, la aniversare

862
 #DobrogeaDigitală: Titu Maiorescu - „om însemnat, mai mult avocat decât filosof”

#DobrogeaDigitală: Titu Maiorescu - „om însemnat, mai mult avocat decât filosof”

739
In memoriam Anghel Saligny, cel mai prestigios inginer al României moderne

In memoriam Anghel Saligny, cel mai prestigios inginer al României moderne

1091
#DobrogeaDigitală: Nae Ionescu – o minte sclipitoare, dar şi unul dintre cei mai şarmanţi bărbaţi din Bucureştiul interbelic

#DobrogeaDigitală: Nae Ionescu – o minte sclipitoare, dar şi unul dintre cei mai şarmanţi bărbaţi din Bucureştiul interbelic

831
Constanța culturală: Dublu eveniment editorial, sub semnul istoriei locale și al relațiilor internaționale

Constanța culturală: Dublu eveniment editorial, sub semnul istoriei locale și al relațiilor internaționale

1076
#citeșteDobrogea: Naționalizarea unor bunuri și a unor activități productive în Constanța, în vremea regimului comunist

#citeșteDobrogea: Naționalizarea unor bunuri și a unor activități productive în Constanța, în vremea regimului comunist

847
#DobrogeaDigitală: Mihai Eminescu, „obsesiune constantă a mării”

#DobrogeaDigitală: Mihai Eminescu, „obsesiune constantă a mării”

748
 #DobrogeaDigitală: In memoriam Virgil Teodorescu

#DobrogeaDigitală: In memoriam Virgil Teodorescu

809
#DobrogeaDigitală: Alexandru Mereuță – 95 de ani de la naștere

#DobrogeaDigitală: Alexandru Mereuță – 95 de ani de la naștere

727
#DobrogeaDigitală: In memoriam Aida Abagief

#DobrogeaDigitală: In memoriam Aida Abagief

792
#DobrogeaAcademică: „Căderea unui dictator. Război hibrid și dezinformare în Revoluția Română din decembrie 1989“ – sesiune științifică

#DobrogeaAcademică: „Căderea unui dictator. Război hibrid și dezinformare în Revoluția Română din decembrie 1989“ – sesiune științifică

1138