#citeșteDobrogea: Academicianul Radu Codreanu - un dobrogean care a dezvăluit secretele biologiei nevertebratelor

Astăzi se împlinesc 116 ani de la naşterea lui Radu Codreanu, reputat biolog şi citolog român originar din Tulcea, unde a venit pe lume la 4 septembrie 1904.
 
Născut într-o familie de intelectuali (tatăl său, Filip Codreanu, era medic, iar mama sa, Alexandrina Alexandrescu, era licenţiată în matematici), Radu Codreanu a urmat cursurile Facultăţii de Ştiinţe ale Universităţii din Bucureşti, unde şi-a luat licenţa în anul 1927.    
 
Influenţat de biologul Andrei Popovici Bâznoşeanu, şi-a început cercetările de laborator, cărora li s-a dedicat întreaga viaţă. Alături de biologul Dimitrie Voinov, un alt mentor al său, s-a iniţiat în tainele histologiei comparate a nevertebratelor şi a devenit, în anul 1924, asistent la laboratorul de morfologie animal, unde a lucrat până în anul 1939. În toată această perioadă, a venit în contact cu ilustre personalităţi ale biologiei româneşti şi franceze (Ioan Cantacuzino, Grigore Antipa, Constantin Ionescu-Mihăileşti, Ioan Ciurea, M. Caullery, Ch. Perrez, F. Mesnil, O. Dubosq, L. Leger) şi a început studiile parazitologice.
 
Îşi va da doctoratul în ştiinţe naturale în anul 1939, la Facultatea de Ştiinţe a Universităţii din Paris, cu o lucrare despre microsporidiile insectelor din ordinul Ephemeroptera. Teza sa de doctorat a avut o deosebită importanţă, deoarece a deschis un nou capitol în biologie, abordând domeniul neoplaziilor la nevertebrate.
 
La 1 ianuarie 1930, este transferat la Institutul de speologie al Universităţii din Cluj, unde, în cadrul activităţii sale didactice şi de cercetător, colaborează cu profesorul Emil Racoviţă, căruia îi va succeda la catedra de biologie generală, în 1945.  
În anul 1949, trece la catedra de zoologie a nevertebratelor, unde lucrează până la sfârşitul activităţii, în anul 1974, an în care i se face onoarea de a deveni membru al Academiei Române.
 
Profesorul Radu Codreanu a pus bazele unor discipline biologice precum: citologie, histologie (triclade, insecte), histopatologie (crustacee, insecte), morfologie comparativă (nevertebrate), vizând capitole precum sexualitatea, dezvoltare post-embrionară (crustacee, chironomide, ascidieni), precum și probleme de ecologie, filogenie, evoluționism, metodologie, nomenclatură zoologică.
Cercetările sale au adus noi contribuții într-o serie de probleme fundamentale: descrierea ciclului evolutiv și sistematica anumitor paraziți (Euglénièns, Sporozoa, Ciliates, Microsporidia, Phcomcometes, Drojdii); dezvoltarea și sexualitatea crustaceelor ​​marine, dezvoltarea, nutriția și relațiile parazitare între chironomide parazite; intersexualitatea în efemeroptere; reacții neoplazice la nevertebrate.
 
Activitatea sa ştiinţifică cuprinde peste 200 de lucrări, publicate în volume și jurnale de prestigiu, privitoare la studiul protozoarelor parazite la nevertebrate, la patologia insectelor sau la taxonomia şi zoogeografia unor turbelariate şi a unor grupe de crustacee.
 
Multe dintre aceste studii sunt considerate noutăţi absolute în biologie, deschizătoare de drumuri în studiul organismelor vii.  
 
S-a stins din viaţă din 11 februarie 1987, în București, în vârstă de 82 de ani, după o viață dedicată dezvăluirii secretelor ascunse în biologia nevertebratelor.   
 
Sursa foto: noesis.crifst.ro