#citeșteDobrogea: Administraţia financiară din Constanţa la sfârşitul secolului al XIX-lea şi la începutul secolului al XX-lea


 
La sfârşitul secolului al XIX-lea se impuneau mai multe măsuri legislative care aveau menirea de a organiza cât mai eficient colectarea fondurilor băneşti din taxe şi impozite. În anul 1893, se adopta un Regulament pentru aplicarea maximului taxelor comunale în Constanţa.

Taxele şi contribuţiunile votate de Consiliul Comunal şi aprobate conform Legii maximului taxelor comunale, urmau a fi percepute la intrarea în comună. Taxele impuse asupra obiectelor produse, fabricate sau recoltate în interiorul comunei, se vor percepe în momentul scoaterii din fabrică sau depozit, pentru a se pune în comerţul de consumaţiune locală.
Birourile de percepţie a taxelor erau fixate la punctele : Port, Gară, Bariera Tulcea, Bariera Şoseaua Mangaliei şi Bariera Traian. Taxele erau afişate la loc vizibil. Controlul se realiza pe rază de 5 km, de la locurile de percepţie. Primarii comunelor rurale din raza amintită aveau obligaţia de de a semnala administraţiei comunei urbane Constanţa, orice depozite şi orice transport de mărfuri ar circula în acele zone, fără a avea consimţământul Comunei urbane Constanţa. La votarea taxelor comunei de către Consiliul Comunal, se avea în vedere faptul că obiectele ce s-ar putea fabrica în comună şi acele taxe fiind mai reduse decât maximul prevăzut de lege, obiectele amintite nu vor avea drept la nici o reducere pentru materiile prime întrebuinţate la fabricarea lor. Regulamentul avea să fie aplicat începând cu data de 1 ianuarie 1894.
 
La început de veac, administraţia financiară a Constanţei a deţinut un rol important în ceea ce priveşte dezvoltarea oraşului de la malul mării. Un important funcţionar în acest domeniu a fost Alexandru Constantinescu, ce deţinea funcţia de administrator. Se născuse în comuna urbană Feteşti, în anul 1876. Deţinea o licenţă în drept, fiind totodată, diplomat al Şcolii de finanţe. A deţinut funcţia de şef de secţie, în anul 1904, iar mai apoi pe cea de administrator financiar, din anul 1908. Datorită unor calităţi ieşite din comun, a fost decorat cu ordinul "Coroana României în grad de cavaler". Vechea zicală "omul sfinţeşte locul", se potriveşte foarte bine în această situaţie.
 
Un colaborator de nădejde al administratorului financiar a fost şeful secţiei administrativ-financiare, Nicolae Comăneanu, ce deţinea licenţă în ştiinţele superioare de comerţ, studiile finalizându-le la Şcoala Superioară din Anvers. Reprezenta o personalitate în domeniu, fiind recunoscut  pentru calităţile sale, la Bucureşti şi la Constanţa, în special pentru expertiza sa. Anterior, studiase la Paris, în Şcoala superioară de ştiinţe, experienţă care-i va fi de folos în funcţiile deţinute. A ocupat funcţii la Ministerul Lucrărilor Publice, la Căile Ferate  Române şi a deţinut funcţia de perceptor al capitalei. Din anul 1908 a fost transferat la Constanţa, deţinând funcţia de şef de secţie al administraţiei financiare.
A fost un slujbaş corect, cinstit, fiind "omul datoriei", îndeplinind toate atribuţiile cu rigurozitate şi conştiinciozitate. A reprezentat un adevărat model pentru subalternii săi, care au devenit asemenea şefului lor, riguroşi şi corecţi.
 
Un alt şef de secţie în cadrul aceleiaşi instituţii financiare a fost Ion Mănăilă. Acesta se născuse la Zărneşti, în 1873. Obţinuse calitatea de diplomat al Şcolii Superioare de Comerţ din Braşov şi diplomat al Şcolii Superioare de Finanţe de la Bucureşti.
În perioada 1901-1904 a fost impiegat  clasa a II-a, la la administraţia financiară din Buzău. În perioada 1904-1907 a fost a fost impiegat clasa I, la administraţiile financiare din Botoşani şi Prahova.  În perioada 1907-1909 a deţinut funcţia de impiegat clasa I, al administraţiei financiare din capitală. Din anul 1909, începând cu 21 aprilie, a deţinut funcţia de şef de secţie în administraţia financiară din Constanţa. Având la bază experienţa acumulată în atâţia ani, a fost foarte apreciat la Constanţa, dând dovadă de caracter, clarviziune şi rezolvarea unor probleme financiare cu care se confrunta oraşul.  Era foarte apreciat pentru munca depusă, având multe simpatii în rândul fruntaşilor urbei, dar şi a oamenilor de rând.
Putem conchide că atâta timp cât un stat îşi cunoaşte foarte bine contributorii, iar aceştia îşi respectă obligaţiile faţă de entitatea statală, lucrurile funcţionează, iar statul sau administraţia locală poate investi în proiecte edilitar-urbanistice, care în final îşi aduc contribuţia la creşterea nivelului de trai al locuitorilor săi.
 
Surse bibliografice
S.J.A.N.C., Fond Primăria Constanţa, dosar 36/1893.
***Anuarul dobrogean din anul 1911
Grigore Dănescu, Dicționarul geografic, statistic, economic și istoric al județului Constanța, Tipografia și Fonderia de Litere Thoma Basilescu, București, 1897
Constanța –mărturii documentare, vol.1, coordonatori: Virgil Coman, Constantin Cheramidoglu, Editura Ex Ponto, Constanța, 2012
Petru Vulcan, Albumul național al Dobrogei. 1866-1877-1906, Tipografia Regală, București
 
Sursa foto: Petru Vulcan, Albumul național al Dobrogei. 1866-1877-1906, Tipografia Regală, București
 
Despre Adrian Ilie:
 
Licențiat și masterat în istorie - Universitatea „ Ovidius” Constanța, șef de promoție.
Doctor în istorie și cursuri postuniversitare - Universitatea din București.
Director adjunct Colegiul Național Militar „Alexandru Ioan Cuza" Constanța (2020)/ Școala Gimnazială „Constantin Brâncuși” Medgidia (2017-2019).
Metodist, responsabil Cerc pedagogic și membru în Consiliul Consultativ (ISJ Constanța).
Autor al mai multor lucrări și studii despre Medgidia și Dobrogea.
Autor al unor studii și cărți de metodică și management.
Membru în Comisia Națională de Istorie din cadrul M.E.N.
Membru al Societății de Științe Istorice din România.
Membru al Asociației Culturale „Mehmet Niyazi” Medgidia.
Membru în grupurile de lucru pentru realizarea programelor școlare pentru gimnaziu în cadrul M.E.N. (Istorie /Istoria minorității turce în România).
Membru în Comisia monumentelor istorice Medgidia.
Realizator emisiune istorică - REPERE ISTORICE - Alpha Media TV (2013-2018).
Premii obținute pentru activitatea publicistică.
Premiul „Virgil Coman" pe anul 2017, conferit de Societatea de Științe Istorice din România.
 
Citește și:

#citeșteDobrogea: Ofiţeri de carieră la Constanţa, la începutul secolului trecut
 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#citeșteDobrogea: Primăvara la Constanța... acum 95 de ani! (II) - Salubritatea, concesiunile și surparea malului de răsărit

#citeșteDobrogea: Primăvara la Constanța... acum 95 de ani! (II) - Salubritatea, concesiunile și surparea malului de răsărit

397
#DobrogeaDigitală: „Un festival, asemeni celui al corbilor, în faţa pradei lor”

#DobrogeaDigitală: „Un festival, asemeni celui al corbilor, în faţa pradei lor”

398
#citeșteDobrogea: Măsuri adoptate de administraţia oraşului Constanţa pentru menţinerea curăţeniei în perioada interbelică

#citeșteDobrogea: Măsuri adoptate de administraţia oraşului Constanţa pentru menţinerea curăţeniei în perioada interbelică

1200
#citeșteDobrogea: Meleagurile călărășene au în Constantin Tudor un reprezentant de marcă

#citeșteDobrogea: Meleagurile călărășene au în Constantin Tudor un reprezentant de marcă

1101
#DobrogeaDigitală: Preoții refugiați din Basarabia și Bucovina de Nord, încadrați în Episcopia Tomisului, în 1946

#DobrogeaDigitală: Preoții refugiați din Basarabia și Bucovina de Nord, încadrați în Episcopia Tomisului, în 1946

1332
#DobrogeaDigitală: „Instalarea Curței de Apel din Constanța”

#DobrogeaDigitală: „Instalarea Curței de Apel din Constanța”

1263
#DobrogeaDigitală: „Morţilor din birouri, treziţi-vă, căci ţara trăieşte!”

#DobrogeaDigitală: „Morţilor din birouri, treziţi-vă, căci ţara trăieşte!”

1387
#DobrogeaDigitală: 135 de ani de la nașterea lui Nicolae Tonitza

#DobrogeaDigitală: 135 de ani de la nașterea lui Nicolae Tonitza

1338
#DobrogeaDigitală: Astronomia ne-a deslușit „mersul complicat al naturii”, în armonia ei simplă, dar ascunsă

#DobrogeaDigitală: Astronomia ne-a deslușit „mersul complicat al naturii”, în armonia ei simplă, dar ascunsă

1631
#citeșteDobrogea: Primăvara la Constanța... acum 95 de ani! (I) - Problemele unui tânăr municipiu

#citeșteDobrogea: Primăvara la Constanța... acum 95 de ani! (I) - Problemele unui tânăr municipiu

1180
#DobrogeaDigitală: „Atâtea neamuri și atâtea stăpâniri...pierdute în nesfârșita urzeală a timpului”

#DobrogeaDigitală: „Atâtea neamuri și atâtea stăpâniri...pierdute în nesfârșita urzeală a timpului”

1550
#DobrogeaDigitală: Remember formația „Vox Maris-studio” și membrii săi. Vă recunoașteți printre ei?

#DobrogeaDigitală: Remember formația „Vox Maris-studio” și membrii săi. Vă recunoașteți printre ei?

1904
#citeșteDobrogea: Vizitele scriitorului Barbu Ștefănescu Delavrancea în orașul Constanța. 163 de ani de la naștere

#citeșteDobrogea: Vizitele scriitorului Barbu Ștefănescu Delavrancea în orașul Constanța. 163 de ani de la naștere

1793
#DobrogeaDigitală: Ioan Nenițescu – „un mare și bun român”

#DobrogeaDigitală: Ioan Nenițescu – „un mare și bun român”

1789
#citeșteDobrogea: Femeile în viața publică și religioasă a Dobrogei antice - Mari preotese și binefăcătoare ale cetăților vest-pontice (IV)

#citeșteDobrogea: Femeile în viața publică și religioasă a Dobrogei antice - Mari preotese și binefăcătoare ale cetăților vest-pontice (IV)

1598
#DobrogeaDigitală: „Dobrogea este istorie și a făcut istorie”

#DobrogeaDigitală: „Dobrogea este istorie și a făcut istorie”

1271
#DobrogeaDigitala: „Pagini luminoase” de bulgari dobrogeni

#DobrogeaDigitala: „Pagini luminoase” de bulgari dobrogeni

1786
#citeșteDobrogea: Dobrogeanul Alexandru Claudian, în panteonul personalităților științei și culturii românești

#citeșteDobrogea: Dobrogeanul Alexandru Claudian, în panteonul personalităților științei și culturii românești

1638
#DobrogeaDigitală: „Pentru Cioran, existenţa era un lung şir de amăgiri”

#DobrogeaDigitală: „Pentru Cioran, existenţa era un lung şir de amăgiri”

1294
#citeșteDobrogea: Femeile în viața publică și religioasă a Dobrogei antice - Mari preotese și binefăcătoare ale cetăților vest-pontice (III)

#citeșteDobrogea: Femeile în viața publică și religioasă a Dobrogei antice - Mari preotese și binefăcătoare ale cetăților vest-pontice (III)

1249