#citeșteDobrogea: Anumite aspecte privind populația orașului Medgidia și a centrului Dobrogei
24 May, 2023 00:00
4925
- În dinamica populaţiei oraşului Medgidia la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea, un rol important îl prezintă migrările din alte judeţe ale ţării sau de la sud de Dunăre, în cadrul procesului de aflux a populaţiei rurale în Dobrogea, atrasă de legile împroprietăririi din acea perioadă, ce determină schimbări substanţiale în structura oraşului.
În anul 1923, la Medgidia trăiau 5375 români, 5 germani, 93 unguri, 4 ruşi, 92 bulgari, 484 turci, 23 evrei, 176 alte naţionalităţi, în total fiind 6252 locuitori.
O situaţie aproape similară se întâlneşte şi cu prilejul recensământului din 1930.
Mai târziu, în raionul Medgidia în anul 1949, locuiau în mediul urban 6927 bărbaţi şi 6968 femei, în mediul rural 21.836 bărbaţi şi 21.327 femei, iar în anul 1950 în mediul urban 9800 bărbaţi şi 9598 femei, în timp ce în mediul rural locuiau 24.831 bărbaţi şi 24.692 femei.
Se constată o creştere semnificativă a populaţiei atât în mediul urban, cât şi în cel rural, ca urmare a demarării lucrărilor la Canalul Dunăre –Marea Neagră.
Pentru anii următori populaţia va scădea: în anul 1951, în mediul urban trăiau 7117 bărbaţi şi 7449 femei, în timp ce în mediul rural trăiau 23.389 bărbaţi şi 22.458 femei. Pentru anul 1952 se înregistrau 7999 bărbaţi şi 7566 femei, în urban, respectiv 24.163 bărbaţi şi 23.882, în mediul rural.Se constată o scădere a numărului bărbaţilor din mediul urban în 1951, urmată de o creştere a acestuia în 1952. Acest lucru poate fi interpretat prin faptul că iniţial a fost nevoie de forţă de muncă însemnată, apoi o parte a lucrătorilor civili a părăsit zona şantierelor canalului, revenind la locurile de baştină. Locul lor va fi suplinit de deţinuţii politici incomozi regimului comunist. În anul 1952, la o revenire în forţă a lucrărilor, se constată din nou o creştere a populaţiei, dar nu la nivelul celei din 1950.
În 1948, locuiau în Medgidia 8076 locuitori, iar la finalul lucrărilor Canalului în 1953, se înregistrau 8681 locuitori. Densitatea populaţiei era de 90,32 loc/kmp.
Valori pozitive semnificative ale soldului migrator se înregistrau la Medgidia – 27 ‰, aici fiind principalul loc de atracţie pentru populaţie. Zona avută în vedere s-a înscris în tipul endodinamic ( sold pozitiv din categoria de peste 3‰).
Studiul documentelor vechi şi al recensămintelor populaţiei din anii 1912, 1930, 1941, 1948, 1956, 1966 şi a celui din 5 ianuarie 1977, precum şi datele aflate în Caietul statistic al oraşului Medgidia privind populaţia din anii 1978 -1979, relevă o creştere a numărului de locuitori din diferite perioade istorice. Astfel, populaţia a crescut de la 2.449 locuitori în 1894 la 40.328 în 1977, Medgidia înscriindu-se în categoria oraşelor mijlocii ca număr de locuitori, poziţie care se va menţine şi în viitor potrivit prognozelor demografice. După anul 1894 şi până în anul 1948, populaţia oraşului a crescut de 2,8 ori. Creşterea neînsemnată a populaţiei Medgidiei de la an la an se datorează slabei dezvoltări a funcţiei sale industriale din perioada la care ne referim.
Populaţia oraşului a evoluat ascendent în perioada de după recensământul din 1930:
- în 1930 – 5730 ( după alte date 6466), în 1931 – 5820, în 1932 – 5897, în 1933 – 5933, în 1934 – 6003, iar în 1935 – 6048 locuitori.
- la recensământul din 1930, erau înregistraţi 4231 români, 112 unguri, 40 de germani, 126 ruşi, 18 sârbi, 51 bulgari, 2 cehi, 3 poloni, 34 evrei, 101 greci, 28 albanezi, 131 armeni, 606 turci, 934 tătari, 4 găgăuzi, 24 ţigani, 17 alte neamuri, 4 nedeclaraţi – în total 6466 locuitori.
Românii reprezentau 65,43 % din totalul populaţiei, turcii – 9,37%, iar tătarii – 14,44%. Din punct de vedere confesional se înregistrau 4569 ortodocşi, 16 greco-catolici, 81 romano-catolici, 70 calvini, 18 luterani, 2 unitarieni, 90 armeno-gregorieni, 3 lipoveni, 34 mozaici, 1574 mahomedani, 5 de alte religie, iar 4 nu îşi declarau confesiunea.
După cum se poate observa, la Medgidia a existat „un Babilon de naţionalităţi colonizate”, un adevărat amalgam al neamurilor și al etniilor, situație care se regăsea în întreaga provincie aflată între Dunăre și Marea Neagră.
Bibliografie selectivă:
S.J.A.N.C., Fond Sfatul Popular Raional Medgidia, Dosar 7/1953
S.J.A.N.C., Fond Sfatul Popular Raional Medgidia, Dosar 7/1953
***Minorităţile naţionale din România. 1918-1925, coordonator Ioan Scurtu
Claudia Ilie, Impactul Canalului Dunăre-Marea Neagră asupra mediului, Editura Ex Ponto, Constanţa, 2012
Ioan Popovici, Mihail Grigore, Ion Marin, Ion Velcea, Podişul Dobrogei şi Delta Dunării. Natură, om, economie, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1984
Sabin Samuilă, La population de la Dobroudja, Editeur Institut Central de Statistique, Bucharest, 1939
*** Recensământul din 1930, Institutul de Statistică, Bucureşti, 1931
Constantin Brătescu, Dobrogea Regelui Carol I şi colonizările dobrogene, Tiparul Glasul Bucovinei, Cernăuţi, 1939
După cum se poate observa, la Medgidia a existat „un Babilon de naţionalităţi colonizate”, un adevărat amalgam al neamurilor și al etniilor, situație care se regăsea în întreaga provincie aflată între Dunăre și Marea Neagră.
Bibliografie selectivă:
S.J.A.N.C., Fond Sfatul Popular Raional Medgidia, Dosar 7/1953
S.J.A.N.C., Fond Sfatul Popular Raional Medgidia, Dosar 7/1953
***Minorităţile naţionale din România. 1918-1925, coordonator Ioan Scurtu
Claudia Ilie, Impactul Canalului Dunăre-Marea Neagră asupra mediului, Editura Ex Ponto, Constanţa, 2012
Ioan Popovici, Mihail Grigore, Ion Marin, Ion Velcea, Podişul Dobrogei şi Delta Dunării. Natură, om, economie, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1984
Sabin Samuilă, La population de la Dobroudja, Editeur Institut Central de Statistique, Bucharest, 1939
*** Recensământul din 1930, Institutul de Statistică, Bucureşti, 1931
Constantin Brătescu, Dobrogea Regelui Carol I şi colonizările dobrogene, Tiparul Glasul Bucovinei, Cernăuţi, 1939
Despre Adrian Ilie:
Licențiat și masterat în istorie - Universitatea „ Ovidius” Constanța, șef de promoție.
Doctor în istorie și cursuri postuniversitare - Universitatea din București.
Director adjunct Colegiul Național Militar „Alexandru Ioan Cuza" Constanța (2020)/ Școala Gimnazială „Constantin Brâncuși” Medgidia (2017-2019).
Doctor în istorie și cursuri postuniversitare - Universitatea din București.
Director adjunct Colegiul Național Militar „Alexandru Ioan Cuza" Constanța (2020)/ Școala Gimnazială „Constantin Brâncuși” Medgidia (2017-2019).
Metodist, responsabil Cerc pedagogic și membru în Consiliul Consultativ (ISJ Constanța).
Autor al mai multor lucrări și studii despre Medgidia și Dobrogea.
Autor al unor studii și cărți de metodică și management.
Autor al mai multor lucrări și studii despre Medgidia și Dobrogea.
Autor al unor studii și cărți de metodică și management.
Membru în Comisia Națională de Istorie din cadrul M.E.N.
Membru al Societății de Științe Istorice din România.
Membru al Asociației Culturale „Mehmet Niyazi” Medgidia.
Membru în grupurile de lucru pentru realizarea programelor școlare pentru gimnaziu în cadrul M.E.N. (Istorie /Istoria minorității turce în România).
Membru în Comisia monumentelor istorice Medgidia.
Realizator emisiune istorică - REPERE ISTORICE - Alpha Media TV (2013-2018).
Premii obținute pentru activitatea publicistică.
Premiul „Virgil Coman" pe anul 2017, conferit de Societatea de Științe Istorice din România.
Citește și:
#citeșteDobrogea - Iluminatul public în municipiul Constanța în anul 1947
Membru în grupurile de lucru pentru realizarea programelor școlare pentru gimnaziu în cadrul M.E.N. (Istorie /Istoria minorității turce în România).
Membru în Comisia monumentelor istorice Medgidia.
Realizator emisiune istorică - REPERE ISTORICE - Alpha Media TV (2013-2018).
Premii obținute pentru activitatea publicistică.
Premiul „Virgil Coman" pe anul 2017, conferit de Societatea de Științe Istorice din România.
Citește și:
#citeșteDobrogea - Iluminatul public în municipiul Constanța în anul 1947
Ti-a placut articolul?
Din aceiași categorie
#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“
2103
Adauga un comentariu
Nume:
Email:
Comentariu*: