#citeșteDobrogea: Arestat pe motive politice, la Poarta Albă, folcloristul dobrogean Ovidiu Papadima atinsese 44 kg


Astăzi se împlinesc 101 ani de la nașterea eseistului, istoricului literar, cronicar literar și folclorist dobrogean Ovidiu Papadima (23 iunie 1909, Sinoie, comuna Mihai Viteazu, județul Constanța - decedat 26 mai 1996).

Cariera sa didactic-universitară este marcată de instituții emblematice pentru învățământul românesc: a fost asistent onorific la Facultatea de Litere şi Filosofie din Bucureşti, la Catedra de istoria literaturii române moderne şi folclor (1932-1935), asistent la Academia de Studii Comerciale din Bucureşti (1933-1935), apoi profesor de limba română la Liceul „Emanoil Gojdu" din Oradea, Şcoala Normală din Câmpulung-Muscel şi la Liceul de Băieţi din Olteniţa (1935-1941). De asemenea, a fost lector la Facultatea de Romanistică şi la Academia Comercială din Viena (1941-1942) şi la Catedra de istoria literaturii române a Universităţii din Bucureşti (1942-1949).


În Revista online Edusoft, Maria Bocicov semnează un articol dedicat acestei minți luminate, cu obârșii dobrogene.
 

„Lumea are nevoie de oameni de valoare, de oameni care să caute originalul, de oameni care să devină originalul, să împrăștie peste tot lumina cuvântului, lumina cunoașterii și a înțelepciunii. Lumea are nevoie de minți luminate. De aceea, când e să vorbim despre Ovidiu Papadima, menționăm neapărat că a fost un om al luminii: eseist de excepție, cronicar și istoric literar de excepție și de asemenea, folclorist român foarte bine cunoscut, născut la 23 iunie 1919 (și decedat la 26 mai 1996).


Originar din județul Constanța, a făcut Liceul «Alexandru Papiu Ilarian» (Târgu Mureș), fiind un elev sârguincios și primul din clasă la învățătură. După ce în anul 1928 a absolvit liceul, a urmat o nouă etapă în viața lui: Facultatea de Litere și Filosofie din București (1928 – 1931). Apoi, între anii 1937 și 1940 s-a aflat în Germania, la Doctorat, ajungând acolo prin bursa Alexander von Humboldt.


Imediat după aceea, între anii 1940 și 1941, Ovidiu Papadima a ajuns să ocupe postul de lector al catedrei de literatură română în cadrul Universității de la Viena.


Pe scena culturii, a debutat în calitatea de cronicar, în vremea când avea doar 23 de ani, în Revista Gândirea. Alături de el a debutat și Tudor Vianu. A urmat postul de secretar la Revista Fundațiilor Regale începând cu anul 1941, apoi postul de asistent al lui George Călinescu, pe atunci, profesor. Mai târziu, Ovidiu Papadima a devenit șef de lucrări la Facultatea de Litere și Filosofie din București și doctor în litere. Teza cu care a ajuns să dețină acest nume a fost: «Ideologia literară pozitivistă în literatura românească a secolului al XIX-lea» (1944). Un pic mai târziu a muncit și în calitate de cercetător la Institutul de Istorie și Teorie Literară «G. Călinescu».


Urmează apoi în anul 1952 o perioadă mai neagră în viața lui Ovidiu Papadima, pentru că este arestat pe motive politice neadevărate și chiar condamnat la pușcărie și închis la Ghencea, Craiova, Calea Rahovei și Poarta Albă, Gherla și Jilava.
La Poarta Albă a ajuns să cântărească doar 44 de kilograme și total epuizat fizic și psihic, Papadima este eliberat tocmai în 1955, la data de 7 octombrie. Imediat după aceea, i s-a interzis să publice, dar în 1971, i s-a returnat acest drept, alături de o reabilitare politică”.



Opere și capodopere ale lui Ovidiu Papadima: „O viziune românească asupra lumii”, (1941), „Neam, sat, oraș în poezia lui Octavian Goga”, (1942), „Creatorii și lumea lor (1943), “Poezie și cunoaștere etnică (1944), „Cu cît cînt, atîta sînt”,(1963), „Cezar Bolliac”, (1966), „Heinrich von Kleist” (1967), „Literatura populară română. Din istoria și poetica ei”, (1968), „Scriitorii și înțelesurile vieții”, (1971), „Ion Pillat”, (1974), „Ipostaze ale iluminismului românesc”, (1975), “Evocări”, (1997).


Sursa text și foto: Revista Edusoft



Citește și:

23 iunie-File din istoria Dobrogei S-a născut, la Sinoe, eseistul şi criticul literar Ovidiu Papadima


 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#citeșteDobrogea: Omagiu și recunoștință pentru scriitorul identificat cu orașul său

#citeșteDobrogea: Omagiu și recunoștință pentru scriitorul identificat cu orașul său

1215
#citeșteDobrogea: Cazinoul din Mamaia, efigia de altădată a stațiunii

#citeșteDobrogea: Cazinoul din Mamaia, efigia de altădată a stațiunii

1022
Zeii orașului Tomis (IV) - Divinitățile orientale

Zeii orașului Tomis (IV) - Divinitățile orientale

969
#DobrogeaDigitală - „Monumente nouă din teritoriul orașului Tomi”, de Paul Nicorescu: Lapidariul din cimitirele turcești dobrogene

#DobrogeaDigitală - „Monumente nouă din teritoriul orașului Tomi”, de Paul Nicorescu: Lapidariul din cimitirele turcești dobrogene

1276
  #DobrogeaDigitală – revista „Analele Dobrogei”: Dintotdeauna, Dobrogea „a fost geograficeşte o ţară deosebită”

#DobrogeaDigitală – revista „Analele Dobrogei”: Dintotdeauna, Dobrogea „a fost geograficeşte o ţară deosebită”

1000
Astăzi, scriitorul Alexandru Mihalcea aniversează 84 de ani. Amintiri dintr-un trecut marcat de chinuri

Astăzi, scriitorul Alexandru Mihalcea aniversează 84 de ani. Amintiri dintr-un trecut marcat de chinuri

1069
#DobrogeaDigitală – „Anuarul General al Dobrogei. Călăuza administrativă-comercială-industrială”: Portul Constanța, în urmă cu un veac

#DobrogeaDigitală – „Anuarul General al Dobrogei. Călăuza administrativă-comercială-industrială”: Portul Constanța, în urmă cu un veac

1482
#DobrogeaDigitală – revista „Analele Dobrogei: Despre Valea Cernei și cum au descoperit locuitorii mămăliga

#DobrogeaDigitală – revista „Analele Dobrogei: Despre Valea Cernei și cum au descoperit locuitorii mămăliga

981
Medgidia în perioada 1979- 1988 (galerie foto)

Medgidia în perioada 1979- 1988 (galerie foto)

2065
#DobrogeaDigitală - „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei” (I): Începuturile stațiunii Mamaia, când terenul se vindea cu „fabuloasa” sumă de 30 bani metrul pătrat

#DobrogeaDigitală - „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei” (I): Începuturile stațiunii Mamaia, când terenul se vindea cu „fabuloasa” sumă de 30 bani metrul pătrat

1266
#DobrogeaDigitală - „Armeni de seamă din România” (I): Celebrul artist constănțean Harry Tavitian aniversează astăzi 68 de ani. La mulți ani!

#DobrogeaDigitală - „Armeni de seamă din România” (I): Celebrul artist constănțean Harry Tavitian aniversează astăzi 68 de ani. La mulți ani!

1748
#DobrogeaDigitală - „Arhiva Dobrogei”: Constanța, „metropola Pontului Euxin”

#DobrogeaDigitală - „Arhiva Dobrogei”: Constanța, „metropola Pontului Euxin”

1378
#DobrogeaDigitală: In memoriam Ion Barbu – „Nu-mi venea să cred mă aflam în preajma poetului şi matematicianului”

#DobrogeaDigitală: In memoriam Ion Barbu – „Nu-mi venea să cred mă aflam în preajma poetului şi matematicianului”

1104
#DobrogeaDigitală - „Umbre pe pânza vremii“, de Pericle Martinescu: Panait Istrati, stăpânul cărților

#DobrogeaDigitală - „Umbre pe pânza vremii“, de Pericle Martinescu: Panait Istrati, stăpânul cărților

1621
#DobrogeaDigitală - „Dobrogea Jună. Caleidoscop”, de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David:  „Greșeli de neiertat” într-un lăcaș de cult dobrogean

#DobrogeaDigitală - „Dobrogea Jună. Caleidoscop”, de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: „Greșeli de neiertat” într-un lăcaș de cult dobrogean

1118
#DobrogeaDigitală - „Familia regală a României şi meleagurile călărăşene”:  Acum 145 de ani se punea piatra de temelie a Castelului Peleș, bijuterie datorată regelui Carol I

#DobrogeaDigitală - „Familia regală a României şi meleagurile călărăşene”: Acum 145 de ani se punea piatra de temelie a Castelului Peleș, bijuterie datorată regelui Carol I

1655
Zeii orașului Tomis (III) - Iupiter Optimus Maximus și așezările din teritoriul urbei

Zeii orașului Tomis (III) - Iupiter Optimus Maximus și așezările din teritoriul urbei

1985
#citeșteDobrogea: Boris Caragea și efigiile Constanței

#citeșteDobrogea: Boris Caragea și efigiile Constanței

1615
#DobrogeaDigitală - „Armenii dobrogeni în istoria și civilizația românilor”, de Simion Tavitian:  „Haig Acterian are meritul de a se fi numărat printre spiritele înainte-mergătoare ale vremii sale”

#DobrogeaDigitală - „Armenii dobrogeni în istoria și civilizația românilor”, de Simion Tavitian: „Haig Acterian are meritul de a se fi numărat printre spiritele înainte-mergătoare ale vremii sale”

1614
Marea și muzica. Concerte de weekend

Marea și muzica. Concerte de weekend

1453