#citeşteDobrogea - „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian: Anda Călugăreanu, de la balet, la muzică folk şi cursuri despre arta vorbirii


„Cu talentul său artistic polivalent, Anda Călugăreanu a reuşit să încânte, în egală măsură, şi spectatorul- copil şi spectatorul-adult. Solistă de muzică uşoară şi folk, compozitoare, apoi actriţă completă şi profesoară de teatru“, așa cum o descria Dan Țăpligă în revista Ararat, Anda Călugăreanu are rădăcini armeneşti, motiv pentru care publicistul Simion Tavitian i-a publicat biografia în primul volum al triadei „Armeni de seamă din România”.
 

Având ca izvor de informare articolul „Anda Călugăreanu“ publicat de Dan Țăpligă în revista Ararat nr. 112/1996, Simion Tavitian scria despre cunoscuta cântăreață:

„Prenumele de Anda i-a fost inventat de popularul actor Mircea Crişan, care a prezentat-o, astfel în cadrul unui spectacol. Fiica lui Teodor şi a Maşei, armeancă, de ambii părinţi: Sarchis şi Macruhi Tactachian, Anda Călugăreanu a debutat ca artistă amatoare, la o casă de cultură, imitându-l perfect pe cântăreţul francez Adamo, ceea ce a atras atenţia unor organizatori de spectacole.
 
Într-un timp scurt devine o interpretă inegalabilă a melodiei «N-am noroc», care o propulsează ca pe o viitoare vedetă. Intră în atenţia televiziunii. Cântă şi dansează alături de Toma Caragiu, inventează glume şi jocuri pentru copii într-o emisiune proprie. Recită, acompaniindu-se la chitară, împreună cu poetul Nichita Stănescu.
 
S-a născut la 24 octombrie 1946. În copilărie studiază baletul. În liceu devine «steaua» serbărilor şcolare demonstrând intuiţie artistică. După absolvirea liceului, visul ei era să facă teatru. Se înscrie la IATC, dar este respinsă. În 1965 intră în formaţia «Sincron», a compozitorului Cornel Fugaru, cu care apare pe scena Sălii Palatului. Împreună cu actorii Dan Tufaru şi Florian Pitiş - Anda Călugăreanu realizează un trio original de mare atracţie în show-urile televizate. Urmează festivaluri şi turnee, cucerind admiraţia publicului spectator din ţară.

                                                          

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF

 

Veşnic nemulţumită de ceea ce realizează, Anda Călugăreanu caută noi mijloace de exprimare artistică. Se îndepărtează de muzica uşoară şi se ataşează folk-ului, în cadrul cenaclului «Flacăra». Împreună cu o mare actriţă, Leopoldina Bălănuţă, participă la Teatrul Mic în spectacole de vers şi cântec. Dornică de teatru, o vedem alături de Horaţiu Mălăiele la Teatrul «C. Nottara», protagonistă în tragi-comedia «De ce nu dormi, iubito?».
Deşi apare în trei producţii cinematografice, totuşi pasiunea Andei Călugăreanu rămâne, în continuare, teatrul. Se înscrie, din nou, la Facultatea de Actorie (secţia seral), încadrată fiind, cu contract, la Teatrul Mic (1984), unde a jucat în musicalul «Mitică Popescu».
În 1987 îi apare primul disc mare. Îndeplineşte cu bine toate îndatoririle de mamă, de soţie, de artistă şi de studentă.
 
În 1986 joacă la Teatrul Naţional din Bucureşti, în piesa «Clovnii» (regia M. Mălaimare) realizând dialoguri improvizate cu sala.
În 1991, Anda Călugăreanu devine profesoară şi predă la Academia de Teatru şi Film, cursuri despre arta vorbirii. Prin stilul ei pedagogic inconfundabil, reuşeşte să-i facă pe studenţi să vină cu plăicere la orele predate de ea.
O boală necruţătoare o obligă pe Anda Călugăreanu să intre în «Marea Vacanţă», în ziua de 15 august 1992. Mii de admiratori printre care multe celebrităţi ale scenei române, alături de care a jucat Anda Călugăreanu, au însoţit-o pe ultimul drum, pentru odihna veşnică, lângă marii ei parteneri: Toma Caragiu, Octavian Cotescu, regizorul Al. Bocănet şi alţii”.

 
#citeşte mai departe în „Armeni de seamă din România”
#„Armeni de seamă din România”
#Autor Simion Tavitian
 
Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
 
Sursa foto: „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian
 
Citeşte şi:
 
#DobrogeaDigitală „Armeni sub cupola Academiei Române“, de Simion Tavitian, de astăzi în Biblioteca Digitală ZIUA de Constanţa

Ştiaţi că...? A mai trecut un an de la moartea artistei Anda Călugăreanu (video)

Știaţi că...? O mare artistă a României ar fi împlinit astăzi 71 de ani

 
 
 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#citeșteDobrogea: Generalul Emanoil Boteanu, un prim comandant al Marinei Române

#citeșteDobrogea: Generalul Emanoil Boteanu, un prim comandant al Marinei Române

389
#DobrogeaDigitală: Mangalia în anul 1879 - „De trei ori a fost arsă şi jefuită“

#DobrogeaDigitală: Mangalia în anul 1879 - „De trei ori a fost arsă şi jefuită“

720
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iamblichos (sec. III-IV) - „Viața lui Pitagora”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iamblichos (sec. III-IV) - „Viața lui Pitagora”

1046
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Eusebiu (sec. III-IV) – „Cronica”, „Istorie bisericească”, „Pregătirea evanghelică”, „Viața împăratului Constantin”, „Către Constantin la treizeci de ani”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Eusebiu (sec. III-IV) – „Cronica”, „Istorie bisericească”, „Pregătirea evanghelică”, „Viața împăratului Constantin”, „Către Constantin la treizeci de ani”

1233
#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

1935
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

1518
Istoria Dobrogei - Bibliografie:  Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

1635
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

1207
#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

1297
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

995
#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

1158
#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

1167
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

1563
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

1744
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

1636
#citeșteDobrogea: Contraamiralul Nicolae Dumitrescu-Maican, la comanda flotilei în timpul războiului de independență

#citeșteDobrogea: Contraamiralul Nicolae Dumitrescu-Maican, la comanda flotilei în timpul războiului de independență

1584
Istoria Dobrogei – Bibliografie: Solinus (sec. III) – „Culegere de fapte memorabile”

Istoria Dobrogei – Bibliografie: Solinus (sec. III) – „Culegere de fapte memorabile”

2295
#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

2299
#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

2102
#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Industria din oraşul Tulcea şi din toată Dobrogea este încă nulă“ (II)

#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Industria din oraşul Tulcea şi din toată Dobrogea este încă nulă“ (II)

1792