#citeșteDobrogea - „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian: Istoricul milenarei Biserici Apostolice Ortodoxe Armene

Volumul „Armeni de seamă din România” este atât de util și rămâne un reper în domeniu pentru că este credibil - și prin numele autorului, dar și prin rezultanta ca atare.
 

 
Așa cum apreciază istoricul Stoica Lascu „ne-o arată însăși structurarea lucrării, care, în deschidere, lămurește cititorul neavizat asupra istoricului unei instituții fundamentale a armenilor, respectiv a milenarei Biserici Apostolice Ortodoxe Armene - puțini intelectuali nearmeni cunosc faptul că în Armenia antică cultul creștin a cunoscut oficializarea în anul 301 - înainte, așadar, cu peste un deceniu de la consacrarea sa în spațiul Imperiului Roman, prin mediatizatul act, dat la Milano, al împăratului Constantin cel Mare; și mai puțin au cunoștință de faptul că unul dintre Patriarhii Supremi și Catolicos al tuturor armenilor, anume Vasken I (înscăunat, în Armenia, în suprema funcție, în 1955) este născut la București, și a fost absolvent a două facultăți din Capitala noastră- este un produs, prin urmare, al culturii românești.
 
În egală măsură este utilă enumerarea celor 41 de înalți prelați armeni care au păstorit cu vrednicie în Țările Române - din 1.401 până astăzi -, după cum fișarea micromonografică a Iăcașurilor de cult armene din spațiul statal românesc denotă nu doar acribia documentară a autorului, ci, în primul rând - de bună seamă -, impresionează multitudinea lor în orașe și așezări situate în zone compacte din spațiul românesc - Babadag, Sulina, Tulcea, Constanța, Chilia, Bazargic, Silistra, puține în Muntenia (și deloc în Oltenia) – la Bucureșt , Pitești, Brăila, majoritatea însă în Moldova și Bucovina - la Galați, lași, Bacău, Târgu Ocna, Tecuci, Vaslui, Botoșani, Roman, Bârlad, Cotnar, Dorohoi, Focșani, apoi la Herța, Chișinău, Hotin, Bălți, Cetatea Albă, Soroca, Ismail, Orhei, Căușani, Hăncești, respectiv la Cemăuți, Suceava, Gura Humorului, Negustina”.
 
Acestea fiind zise, ne-am oprit astăzi asupra capitolului dedicat Bisericii Apostolice Ortodoxe Armene, oferindu-vă doar un fragment-invitație la lectură.
 

„Dintre bisericile vechi-orientale o istorie și o evoluție deosebită are Biserica armeană, inițial numită Biserica Armeniei. Disputată de-a lungul timpului de perși și bizantini, turci și mongoli, în prezent mare parte din vechiul stat al Armeniei este situat în Turcia, o altă parte o reprezintă Republica Anneniei și o mică parte este pe teritoriul Iranului.

 

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF!

Centrul religios al armenilor în prezent este în Republica Armenia, la Ecimiadzin, unde are sediul și Întâistătătorul Bisericii arrnene care poartă titlul de Catolicos (ecumenic) și Patriarh al tuturor armenilor. În prezent Catolicos este Karekin al II-lea.
 
Pe lângă acest centru principal mai există și alte trei scaune istorice, cu jurisdicție locală: Patriarhul armean al Ierusalimului, ce datează din 1311, Patriarhul de la Constantinopol, din vremea lui Mahomed al Il-lea (1459-1480), și Catolicosatul Ciliciei, cu sediul la Beyrut (Liban) și cu jurisdicție asupra armenilor din lrak, Siria, Cipru. Toate acestea recunosc întâietatea Catolicosului de la Ecimiadzin, numai că acesta din urmă nu recunoaște Catolicosatul de la Beyrut.
 
Biserica armeană are 15 eparhii, din care 5 în Republica Armenia și 10 în afară, pe toate continentele. Cel mai mare număr de credincioși din diaspora sunt în S.U.A. și Franța. În toate cele 4 centre istorice au seminarii și Academii teologice, iar la New York există cursuri pentru pregătirea clericilor. În Republica Armenia există în jur de 200 de biserici, cu tot atâția slujitori, și 10 mănăstiri, în ultimul timp numărul lor fiind în creștere”.

 
#citește mai departe în „Armeni de seamă din România”
#„Armeni de seamă din România”
#Autor Simion Tavitian
 
Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“. 


DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.
 
Sursa foto: Facebook / Parohia Bisericii Armene din Constanța
 
Citește și:
 
#DobrogeaDigitală „Armeni sub cupola Academiei Române“, de Simion Tavitian, de astăzi în Biblioteca Digitală ZIUA de Constanța

#DobrogeaDigitală - „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian: Henri V. Kehiaian și Gheorghe Assaky, doi iluștri academicieni de sorginte armeană

#DobrogeaDigitală - „Armeni sub cupola Academiei Române”, de Simion Tavitian: Scriitorul Arșavir Acterian descrie personalitatea contradictorie a lui „Zambacu”