#citeșteDobrogea: Asociaţii şi societăţi la Constanţa, în perioada interbelică (I)


În perioada interbelică, Constanţa era foarte bine organizată la nivelul asociaţiilor sociale, profesionale şi culturale, care reprezentau interesele unor grupuri de cetăţeni ai comunei urbane.
Liga Culturală avea sediul în incinta Şcolii comerciale, situată pe strada Cuza Vodă, nr.18, avându-l preşedinte pe Constantin Brătescu, vicepreşedinte pe Nicolae Chirescu, secretar pe Ion Borcea, iar casier pe P. Postelnicu.



Societatea magazinerilor de cereale, avea sediul pe strada Pescari, nr.2, preşedintele de onoare fiind G. I. Georgescu, preşedinte activ fiind I. Vişenescu, iar secretar Manea Alexiu.


Corpul contabililor autorizaţi, avea sediul la Banca Naţională, avându-l preşedinte pe Ilie Mecu, iar secretar pe S. Constantinescu.


Cercul farmaciştilor sau spiţerilor, avea sediul în strada Traian, nr.7, avându-l preşedinte pe Pompei Ciupercescu, secretar Ion Berbereanu, iar casier pe Ion Stăncescu.



Societatea demobilizaţilor se numea "Fii Apărători ai Patriei", având sediul pe strada Dragoş Vodă, nr.6. Preşedinte al societăţii era N.D. Chirescu, vicepreşedinţi: Ştefan Ştefănescu, Marin Dăscălescu, iar secretar era Nicu Ionescu.


Interesele chiriaşilor erau reprezentate de Liga chiriaşilor, care avea sediul în bulevardul Ferdinand, la Arenele Grand. Preşedinte era A. Mureşanu, vicepreşedinţi: Francisc Sachetti şi Vasile Făgăraş, în timp ce rolul de secretar-casier îi revenea lui Ion Tranulis.



Liga proprietarilor apăra interesele celor care deţineau proprietăţi în oraşul de la malul mării. Sediul acestei asociaţii era în Hotelul Grand, în Piaţa Carol I. Preşedinte al acesteia era colonelul Ion Ionescu- Dobrogeanu, o personalitate marcantă a Dobrogei, mai cu seamă pentru lucrările publicate, iar vicepreşedinte era D. Dumitriu.
Constanţa a fost un oraş implicat activ în activităţile comerciale, datorită portului şi caselor de comerţ, româneşti şi străine, care aduceau importante venituri administraţiei locale.


Pentru realizarea unor tranzacţii comerciale profitabile şi pentru a apăra negustorii în perioade de criză, exista Sfatul Negustoresc, cu sediul în strada Traian, aproape de zona portuară. Preşedintele acestuia era Ilie Mecu, iar vicepreşedinţi erau căpitanul Nicolae Ştefan şi Ion G. Ion, iar secretar era Gheorghe Steţcu. Verificarea mărfurilor se efectua în magazii unde se aflau depozitate şi în prezenţa unui agent al serviciului sau sfatului negustoresc. Pentru mărfurile introduse pe raza comunei urbane de la malul mării, de comercianţi şi industriaşi prin intermediul căii ferate, poştă, cale aeriană, cu vapoarele şi cu camioanele, sau scoase din depozitele aflate pe raza comunei urbane, se va percepe un impozit de 0,20%. Aceste sume percepute de autorităţi, erau folosite pentru amenajarea edilitar-urbanistică sau alte proiecte sociale.


Putem conchide prin a spune că aceste asociaţii apărau interesele unor grupuri mai mari sau mai mici de cetăţeni, dar foarte important este că fiind un regim democratic, se respecta libertatea de asociere.




Surse bibliografice:
Th. Ionescu, Constanţa şi Tekirghiolul. Ghid ilustrat. 1924, Institutul grafic "Albania", Constanţa
Petru Vulcan, Albumul național al Dobrogei. 1866-1877-1906, Tipografia Regală, București
Constanța –mărturii documentare, vol.1, coordonatori: Virgil Coman, Constantin Cheramidoglu, Editura Ex Ponto, Constanța, 2012


Despre Adrian Ilie:

Licențiat și masterat în istorie - Universitatea „ Ovidius” Constanța, șef de promoție.
Doctor în istorie și cursuri postuniversitare - Universitatea din București.
Director adjunct Colegiul Național Militar „Alexandru Ioan Cuza" Constanța (2020)/ Școala Gimnazială „Constantin Brâncuși” Medgidia (2017-2019).
Metodist, responsabil Cerc pedagogic și membru în Consiliul Consultativ (ISJ Constanța).
Autor al mai multor lucrări și studii despre Medgidia și Dobrogea.
Autor al unor studii și cărți de metodică și management.
Membru în Comisia Națională de Istorie din cadrul M.E.N.
Membru al Societății de Științe Istorice din România.
Membru al Asociației Culturale „Mehmet Niyazi” Medgidia.
Membru în grupurile de lucru pentru realizarea programelor școlare pentru gimnaziu în cadrul M.E.N. (Istorie /Istoria minorității turce în România).
Membru în Comisia monumentelor istorice Medgidia.
Realizator emisiune istorică - REPERE ISTORICE - Alpha Media TV (2013-2018).
Premii obținute pentru activitatea publicistică.
Premiul „Virgil Coman" pe anul 2017, conferit de Societatea de Științe Istorice din România.


Citește și:

#citeșteDobrogea: Mangalia în perioada interbelică
 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#DobrogeaDigitală: „Cu puţină bună-voinţă şi neglijind niţel intrigile şi cancanurile politice, se vor obţine rezultate frumoase”

#DobrogeaDigitală: „Cu puţină bună-voinţă şi neglijind niţel intrigile şi cancanurile politice, se vor obţine rezultate frumoase”

1222
Putem fi din nou spectatori, în sălile de teatru!

Putem fi din nou spectatori, în sălile de teatru!

1068
#DobrogeaDigitală: „Românizarea Deltei – rezultate nu tocmai mulțumitoare”

#DobrogeaDigitală: „Românizarea Deltei – rezultate nu tocmai mulțumitoare”

1923
Spiritualitatea tătarilor dobrogeni, într-o trilogie bilingvă, semnată de Ibram Nuredin

Spiritualitatea tătarilor dobrogeni, într-o trilogie bilingvă, semnată de Ibram Nuredin

2527
#DobrogeaDigitală: Scriitorul Paul Tutungiu, la 80 de ani

#DobrogeaDigitală: Scriitorul Paul Tutungiu, la 80 de ani

1832
#DobrogeaDigitală: „România fără Dobrogea e o casă fără ușă”

#DobrogeaDigitală: „România fără Dobrogea e o casă fără ușă”

2052
#DobrogeaDigitală: Adrian Rădulescu, cronicar al „magnificului Monument Triumfal”

#DobrogeaDigitală: Adrian Rădulescu, cronicar al „magnificului Monument Triumfal”

1907
#citeșteDobrogea: Tekirghiol - staţiune balneară şi climaterică în perioada interbelică

#citeșteDobrogea: Tekirghiol - staţiune balneară şi climaterică în perioada interbelică

1348
#DobrogeaAcademică: Gravuri vechi de 400 de ani, expuse la Biblioteca Academiei Române

#DobrogeaAcademică: Gravuri vechi de 400 de ani, expuse la Biblioteca Academiei Române

1549
#DobrogeaDigitală: „Şi de Paşte, ca şi de 1 Mai, în oraş a fost o nebunie!”

#DobrogeaDigitală: „Şi de Paşte, ca şi de 1 Mai, în oraş a fost o nebunie!”

3826
#DobrogeaDigitală: „Vă urăm ca această zi să devie începutul bunului trai şi al înfrăţirei între fiii aceleiaşi ţări!”

#DobrogeaDigitală: „Vă urăm ca această zi să devie începutul bunului trai şi al înfrăţirei între fiii aceleiaşi ţări!”

3571
#DobrogeaDigitală: „Sfânta Cruce”. „Cel ce nu-și ia crucea și nu-Mi urmează Mie nu este vrednic de Mine” (Matei 10,38)

#DobrogeaDigitală: „Sfânta Cruce”. „Cel ce nu-și ia crucea și nu-Mi urmează Mie nu este vrednic de Mine” (Matei 10,38)

3257
#DobrogeaAcademică: Unitatea limbii române în ținutul transdunărean, evidențiată într-un volum de referință

#DobrogeaAcademică: Unitatea limbii române în ținutul transdunărean, evidențiată într-un volum de referință

2438
#DobrogeaDigitală: „Lumina lumii”

#DobrogeaDigitală: „Lumina lumii”

1788
Ziua internațională a Dansului: „Ce lume! Ce lume! Ce lume!”

Ziua internațională a Dansului: „Ce lume! Ce lume! Ce lume!”

1181
#DobrogeaDigitală: „Urale entuziaste pentru Suverani!”

#DobrogeaDigitală: „Urale entuziaste pentru Suverani!”

1681
#citeșteDobrogea: Teatre şi grădini publice în Constanţa interbelică

#citeșteDobrogea: Teatre şi grădini publice în Constanţa interbelică

1460
#DobrogeaDigitală: „Numai intrigi prin cafenele și incriminațiuni reciproce...”

#DobrogeaDigitală: „Numai intrigi prin cafenele și incriminațiuni reciproce...”

1390
#DobrogeaDigitală: „Drumul cel mai scurt din Anglia spre Indii trece prin Constanţa”

#DobrogeaDigitală: „Drumul cel mai scurt din Anglia spre Indii trece prin Constanţa”

1826
#DobrogeaDigitală: Prefectul redactor de gazetă

#DobrogeaDigitală: Prefectul redactor de gazetă

1318