#citeșteDobrogea: Asociaţii sportive şi cercetaşii în Constanţa interbelică


În perioada dintre cele două războaie mondiale activitatea sportivă a cunoscut o efervescenţă prin apariţia unor cluburi de fotbal, tenis, box, precum şi ale unor asociaţii de cercetaşi.

Unul din aceste cluburi sportive a fost Victoria, ce avea o echipă de fotbal care a obţinut rezultate pozitive în confruntările cu alte echipe din judeţ sau din ţară. Primăria oraşului Medgidia oferea ajutoare financiare acestui club de fotbal, care avea susţinători şi în acest oraş.
O altă echipă de fotbal a fost Venus, o filială a clubului din Bucureşti, care fusese înfiinţat în 1923. Avea 50 de membri, preşedinte fiind G. Tănăsescu, iar preşedintele de onoare era Alexandru Vidopol.

O altă echipă a fost Arţio, înfiinţată în februarie 1922, fuzionând în 22 iulie 1922 cu Filiala 37 a cercetaţilor Uniunii Armene de Educaţie fizică. Activitatea principală era fotbalul. În acelaşi timp se practicau şi sporturile uşoare, precum atletismul. În perioada interbelică existau 99 de membri, dintre care 18 erau fondatori, 81 erau membri activi, iar 7 erau onorifici. Preşedinte era V. Ovanesian, iar preşedinte de onoare a fost consulul Republicii Armenia, Djivian Altunian.

Boxing Club a fost înfiinţat la 1 Mai 1923 de către un grup de elevi de liceu. Se practica boxul şi atletismul. Avea 105 membri, dintre care 15 fondatori şi 90 de membri activi. Sediul clubului era pe strada Traian, nr.28. Preşedinte al clubului era M. Banderli, iar preşedintele de onoare era prof. N. Constantinescu-Pană.
Cercul Militar avea o secţie de tenis. Avea 15 membri, fiind un sport costisitor pe care nu şi-l permiteau mulţi constănţeni. Sediul îl avea pe strada Ferdinand. Preşedinte era colonelul Bărbulescu, comandant al Regimentului 34 Infanterie.
Tennis club a fost înfiinţat în 1919, având 56 de membri. Sediul era în cadrul Serviciului Porturilor Maritime. Preşedinte al clubului a fost inginerului Petre Mocanu, iar vicepreşedinte Vasile Belu. Încă din anul 1905 exista un regulament pentru jocul de Lawn-Tennis ( tennis pe iarbă). Jocurile urmau să se desfăşoare pe terenurile din grădina publică. Cei care doreau să practice acest sport trebuiau să plătească un abonament. Acest abonament ajungea la 25 lei pentru o familie. Persoanele abonate puteau permite accesul unor persoane fără abonament, de maxim trei ori. Fileul şi terenul erau puse la dispoziţia jucătorilor de către societatea care administra terenurile. Jucătorii foloseau rachetele personale. În zilele de joi şi duminică, după amiază, erau gratuite jocurile pentru elevii şcolilor primare şi gimnaziale, sub coordonarea Societăţii de gimnastică.
Yacht Club Regal Român (J.C.R.R) s-a înfiinţat în aprilie 1921. Se practicau sporturi nautice precum: yachting, canotaj, nataţie, regate, polo. Sediul se afla în strada Independenţei, nr.6. Preşedintele de onoare al clubului era M.S. Regele Ferdinand I. Preşedinte activ era Prinţul Carol.
În ceea ce priveşte cercetaşii aceştia erau organizaţi în cohorte. Una din primele cohorte de cercetaşi din Constanţa a fost Cohorta Ovidius. Bazele acestei organizaţii au fost puse încă din anul 1914, jurământul fiind depus în 1915, comandant fiind prof. N. Constantinescu-Pană.
În timpul primei conflagraţii mondiale cercetaşii s-au implicat activ în activitatea spitalelor şi a serviciului poştal. După ocuparea Dobrogei de către trupele germano-bulgaro-turce, cohorta s-a mutat în Moldova liberă, stabilindu-şi sediul la Galaţi.

După război, cohorta va reveni pe tărâmuri dobrogene sub comanda vechilor conducători. Noii lideri ai organizaţiei au fost T. Dolgeanu şi S. Mitef. Din rândurile cercetaşilor şi-au dat viaţa pentru patrie:  Moisis, Buză şi Crăcană, datorită atacurilor aeriene ale aviaţiei germane asupra spitalului instalat în sediul Şcolii normale de băieţi.
Sediul cohortei se afla pe strada Traian, la sediul liceului, fiind îngrijit prin eforturile acestora.
O a doua cohortă a cercetaşilor dobrogeni avea sediul la Medgidia, fiind compusă doar din musulmani, recrutaţi din cadrul Seminarului musulman de la Medgidia. Mentorul acestora a fost profesorul de Limba Română şi director al instituţiei vocaţionale amintite, Alexandru Alecu.
Putem conchide prin a spune că tinerii constănţeni erau preocupaţi de petrecerea timpului liber dar şi pentru a obţine performanţă în cadrul unor cluburi sportive. Cercetaşii s-au implicat în activităţi de voluntariat, mai cu seamă în timpul Primului Război Mondial.
 
Bibliografie selectivă:
S.J.A.N.C., Fond Primăria Constanţa, Dosar 28/1905-1906
 S.J.A.N.C., Fond Primăria Constanța, Dosar 5/1918
 Th. Ionescu, Constanţa şi Tekirghiolul. Ghid ilustrat. 1924, Institutul grafic "Albania", Constanţa
Constanța –mărturii documentare, vol.1, coordonatori: Virgil Coman, Constantin Cheramidoglu, Editura Ex Ponto, Constanța, 2012
Adrian Ilie, Medgidia. Istoria oraşului din 1918 până în prezent, Editura Ex Ponto, Constanţa, 2012

Despre Adrian Ilie:

Licențiat și masterat în istorie - Universitatea „ Ovidius” Constanța, șef de promoție.
Doctor în istorie și cursuri postuniversitare - Universitatea din București.
Director adjunct Colegiul Național Militar „Alexandru Ioan Cuza" Constanța (2020)/ Școala Gimnazială „Constantin Brâncuși” Medgidia (2017-2019).
Metodist, responsabil Cerc pedagogic și membru în Consiliul Consultativ (ISJ Constanța).
Autor al mai multor lucrări și studii despre Medgidia și Dobrogea.
Autor al unor studii și cărți de metodică și management.
Membru în Comisia Națională de Istorie din cadrul M.E.N.
Membru al Societății de Științe Istorice din România.
Membru al Asociației Culturale „Mehmet Niyazi” Medgidia.
Membru în grupurile de lucru pentru realizarea programelor școlare pentru gimnaziu în cadrul M.E.N. (Istorie /Istoria minorității turce în România).
Membru în Comisia monumentelor istorice Medgidia.
Realizator emisiune istorică - REPERE ISTORICE - Alpha Media TV (2013-2018).
Premii obținute pentru activitatea publicistică.
Premiul „Virgil Coman" pe anul 2017, conferit de Societatea de Științe Istorice din România.
 
Citește și:

#citeșteDobrogea Unele aspecte economice din Constanţa interbelică
 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

Istoria Dobrogei - Evenimente: Prima cucerire romană a Dobrogei în 72 î. H.

Istoria Dobrogei - Evenimente: Prima cucerire romană a Dobrogei în 72 î. H.

607
Istoria Dobrogei: Instituții - Religii antice

Istoria Dobrogei: Instituții - Religii antice

672
#citeșteDobrogea: Frumuseți locale. Rezervația Naturală Fântânița Murfatlar și Bisericile din cretă de la Murfatlar

#citeșteDobrogea: Frumuseți locale. Rezervația Naturală Fântânița Murfatlar și Bisericile din cretă de la Murfatlar

1187
#citeșteDobrogea: Străzile Constanței. Denumiri  de-a lungul timpului (II)

#citeșteDobrogea: Străzile Constanței. Denumiri de-a lungul timpului (II)

1666
Istoria Dobrogei - Populație - Popoare: Macedonenii

Istoria Dobrogei - Populație - Popoare: Macedonenii

1800
Istoria Dobrogei: Instituții - Moneda

Istoria Dobrogei: Instituții - Moneda

1638
#citeșteDobrogea: Techirghiol. Apele care tămăduiesc

#citeșteDobrogea: Techirghiol. Apele care tămăduiesc

1725
#citeșteDobrogea: Străzile Constanței. Denumiri de-a lungul timpului (I)

#citeșteDobrogea: Străzile Constanței. Denumiri de-a lungul timpului (I)

2595
Istoria Dobrogei - Populație - Personalități: Lisimah și Dromichaites (sec. IV-III î. H.)

Istoria Dobrogei - Populație - Personalități: Lisimah și Dromichaites (sec. IV-III î. H.)

1559
Istoria Dobrogei - Populație - Personalități: Filip II și Ateas

Istoria Dobrogei - Populație - Personalități: Filip II și Ateas

1557
#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Mamaia anilor 1930 - „Va face ca această staţiune să devie una din cele mai frumoase din Europa“ (VI)

#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Mamaia anilor 1930 - „Va face ca această staţiune să devie una din cele mai frumoase din Europa“ (VI)

1616
#citeșteDobrogea: Demiterea unui profesor de la Seminarul Musulman din Medgidia în perioada interbelică

#citeșteDobrogea: Demiterea unui profesor de la Seminarul Musulman din Medgidia în perioada interbelică

1449
#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Constanța anilor 1930 - „Se va forma în mijlocul oraşului un adevărat covor de flori “ (V)

#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Constanța anilor 1930 - „Se va forma în mijlocul oraşului un adevărat covor de flori “ (V)

1455
Istoria Dobrogei - Populație  Personalități: Zalmoxis/Zamolxis

Istoria Dobrogei - Populație Personalități: Zalmoxis/Zamolxis

1511
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Herodot (sec. V î. H.) - „Istorii” (Cartea IV - 2)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Herodot (sec. V î. H.) - „Istorii” (Cartea IV - 2)

1360
#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Constanța anilor 1930 - „Partea cea mai mare a oraşului este complect lipsită de canalizare “ (IV)

#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Constanța anilor 1930 - „Partea cea mai mare a oraşului este complect lipsită de canalizare “ (IV)

1170
#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Constanța anilor 1930 - „S-ar părea că o chestiune a apei la Constanţa nu există “ (III)

#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Constanța anilor 1930 - „S-ar părea că o chestiune a apei la Constanţa nu există “ (III)

1254
#citeșteDobrogea: Organizarea administrativă a Constanței în anul 1939

#citeșteDobrogea: Organizarea administrativă a Constanței în anul 1939

1282
#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Constanța anilor 1930 - „Constanţa de mâine îşi pregăteşte găteala edilitară sub cele mai frumoase auspicii“ (I)

#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Constanța anilor 1930 - „Constanţa de mâine îşi pregăteşte găteala edilitară sub cele mai frumoase auspicii“ (I)

1219
#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Constanța anilor 1930 - „Suntem ameninţaţi să pierdem strada Mircea, una din arterele principale ale oraşului “ (II)

#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Constanța anilor 1930 - „Suntem ameninţaţi să pierdem strada Mircea, una din arterele principale ale oraşului “ (II)

1161