#citeșteDobrogea: Biografii de filosofi dobrogeni: Alexandru Claudian

 
Astăzi, 16 octombrie 2020, se împlinesc 58 de ani de la trecerea în neființă a reputatului istoric literar, sociolog, poet și filozof dobrogean Alexandru Claudian.
Născut la 8 aprilie 1898, la Cernavodă, judeţul Constanţa, Alexandru Claudian a fost fiul Eufimiei (născută Cernătescu), ai cărei strămoși erau olteni boieri și participanți la Revoluția Valahă din 1848. Unchiul Eufimiei, Petru Cernătescu, a fost un proprietar de terenuri. Tatăl lui Alexandru, Floru Claudian, inginer topograf, ajuns general în 1912, provenea dintr-o familie muncitoare. Fratele lui Alexandru, Ion, s-a antrenat ca medic, iar ulterior și-a câștigat reputația de nutriționist și istoric alimentar.
Din cauza peregrinărilor familiei, Claudian învaţă la Craiova, Caracal şi Buzău, luându-şi bacalaureatul la Liceul „Sf. Sava” din Bucureşti, în 1918. Urmează, tot aici, studii de filosofie la Facultatea de Litere şi Filosofie, pe care a absolvit-o în 1922. Profesor suplinitor de limba franceză şi de filosofie în Bucureşti, la liceele „Sf. Sava”, „Mihai Viteazul”, „Spiru Haret”, „Gh. Lazăr”, „M. Eminescu” şi „Matei Basarab”, şi în Iaşi, Ia Liceul Militar, secretar al Institutului Social Român, îşi începe cariera universitară în 1929, la Iaşi, unde în 1930 îşi ia şi doctoratul în filosofie.
 
În 1937-1938, beneficiază de o bursă a statului francez pentru un stagiu la Paris. După moartea lui Petre Andrei, în 1941, preia Catedra de sociologie şi etică. Sub regimul comunist, este înlăturat din Universitate. Ocupă un post la Catedra de psihologie a copilului la Facultatea de Medicină şi Farmacie (1948-1952), şi după doi ani de ostracizare politică e acceptat cercetător în institutul filologic ieşean al Academiei Române.
 
Primele versuri ale lui Claudian (Rosalia) apar în 1920, în „Curentul nou”, iar cel dintâi articol (Criza idealismului), în 1921, în „Viaţa studenţească”. În afara studiilor publicate în reviste de specialitate, colaborează, destul de sporadic, cu versuri, articole, eseuri, recenzii şi cronici la „Facla literară”, „Adevărul literar şi artistic”, „Revista română”, „Pasul vremii” (unde semnează rubrica „Din lumea cărţilor”), „Viaţa literară”, „Minerva”, „Ideea europeană”, „Viaţa românească”, „Gândul vremii”, „Lumea”, „Atheneum”, „Manifest”, „Şantier”, „Însemnări ieşene”, „Revista Fundaţiilor Regale”, „Societatea de mâine”, „Jurnalul literar”, „Moldova”, „Revista tineretului”, „Ethos”, „Libertatea” etc.
 
În anii ’50 publică în revista academică „Studii şi cercetări ştiinţifice” şi în „Iaşul literar”. Semnează şi Anton Costin sau cu iniţiale. În timpul vieţii i-au apărut numai cărţile de sociologie: Cercetări filosofice şi socio­logice (1935), Colectivismul în filosofia lui Platon (1936), Originea socială a filosofiei lui Auguste Comte (1936), Cunoaştere şi suflet (1940) şi Antisemitismul şi cauzele lui sociale (1945). Postum, i se editează volumul de versuri Senin (1972).
 
Au rămas în manuscris două studii de sociologie a teatrului francez din secolul al XVII-lea şi a prozei franceze din secolul al XIX-lea, bună parte din traducerile din Joachim du Bellay, Clement Marot, La Fontaine, Voltaire, Vigny, Hugo, Musset, Leconte de Lisle, Baudelaire, Heredia, Verlaine, Samain etc., din Goethe (Faust), Heine, Lenau. Ca sociolog al culturii, preocupat de cercetarea genetică, Claudian încearcă să aprofundeze o orientare deterministă, frecventată anterior de C. Dobrogeanu-Gherea, H. Sanielevici şi Şt. Zeletin.
 
El consideră că naşterea ideilor, a sistemelor filosofice, individualizarea şi filiaţiile lor, de la Socrate şi Platon, prin Leibniz, J.J. Rousseau, Helvetius, până la Auguste Comte, ar avea o explicaţie insuficientă în absenţa unei analize a condiţionărilor istorice de natură socială şi psihologică. Astfel, utilizând metoda psiho-socio-genetică, studiul istoriei filoso­fiei, prin extensie şi al istoriei culturii, ar intra pe un teren mai ferm, sub auspiciile obiectivităţii ştiinţifice.
 
Sunt idei promovate de Claudian în anii ’30 ai secolului trecut, dezvoltate într-o manieră neabuzivă, cu o erudiţie structurală, ocolită de ariditate, îmblânzită de seninătatea gânditorului, cu un stil intelectual personal, care pecetluieşte frazarea elastică, nu o dată eseistică, a discursului.
 
În studiile târzii, acest tip de abordare, aparent supus comenzii ideologice proletcultiste, nu este nici supralicitat, dar nici abandonat. Perspectiva psihosocială este aplicată teatrului clasic francez (Corneille, Racine, Moliere), prozei (şi romanului) francez, de la Chateaubriand la Maupassant. Adesea, analizele, dar şi conceptele includ puncte de vedere înrudite cu cele ale lui Mihai Ralea ori cu ideile care vor consacra sociologi literari precum Georg Lukacs, Lucien Goldmann, Robert Escarpit etc.
 
Exersată ca violon d’lngres şi adusă parcimonios la vedere, poezia înseamnă pentru Claudian un spaţiu al visărilor tăinuite. E în Senin o confesiune surâzătoare, melancolică, aparţinând unui fel de Ianus bifrons care îşi joacă în faţa ochilor, sfios şi autoironie, imaginea. Viaţa între cărţi, în bibliotecă, trăire aproape muzicală, se vede concurată de viaţa cea aievea, de odinioară şi din clipa prezentă, când burgul este descoperit cu o privire ingenuă, care soarbe parcă uitata exuberanţă a naturii. În acest jurnal liric, monologic, delicat, aristocratic, emoţiile vin dinspre şi se întorc întotdeauna la lectură, carte, motive livreşti. Ca şi A.I. Odobescu, Claudian peripatetizează graţios şi bonom. Numai că, „paralizat de discreţie” (G. Călinescu), poate şi de neîncredere, poetul a vrut să stea de vorbă doar cu sine însuşi.
 
Opera
Cercetări filosofice şi sociologice, Iaşi, 1935;
Colectivismul în filosofia lui Platon, Iaşi, 1936;
Originea socială a filosofiei lui Auguste Comte, Bucureşti, 1936;
Cunoaştere şi suflet, Iaşi, 1940;
Antisemitismul şi cauzele lui sociale, Bucureşti, 1945; ediţie îngrijită şi introducere de Constantin Schifirneţ, Bucureşti, 2000;
Senin, îngrijită şi introducere de Constantin Crişan, prefaţă de Şerban Cioculescu, Bucureşti, 1972.
 
Sursa text: jurnaluldedrajna.ro

 
Citește și:

#citeşteDobrogea 121 de ani de la naşterea filosofului şi sociologului dobrogean Alexandru Claudian. Colecţie rară la Biblioteca Universităţii „Ovidius“