#citeșteDobrogea: Calea ferată Constanța-Cernavodă, primul drum feroviar din Dobrogea

  • Astăzi se împlinesc 161 de ani de la inaugurarea căii ferate Constanța-Cernavodă, prima din Dobrogea. 

Pe 22 septembrie/4 octombrie 1860 se inaugura cu fast calea ferata Cernavodă-Constanța, prima din Imperiul Otoman. Este adevărat că ideea construirii căii ferate le-a aparținut englezilor care au și înaintat propunerea către sultanul Abdul Medgid. După aprobarea proiectului, lucrările  au început, sub coordonarea inginerilor englezi, costurile fiind acoperite tot de aceștia. Evident că aveau un scop bine determinat, căci la acea vreme Regatul Unit intrase într-o criză economică, având nevoie urgentă de grânele din Dobrogea pentru a hrăni populația din Albion.
 
În 1856, doi ingineri britanici vizitează Dobrogea pentru a face un raport privind posibilitatea unei căi ferate în zonă.  Găsesc această posibiltate pe ruta Constanța-Cernavodă. Atunci ei subliniau în raport următoarele: „Cernavodă este aproape de centrul întregului comerţ cu cereale de pe Dunăre, iar compania D.B.R.S. n.n. C.C., prin angajarea unor remorchere necostisitoare, poate fi sigură că va atrage spre Cernavodă şi Kustendje, cât vor putea face faţă, din traficul ce coboară acum pe Dunăre spre Sulina; acest rezultat pozitiv nu ar putea fi obţinut pe linia Rusciuk - Varna“, se arată în cartea „The Danube and the Black Sea: memoir on their junction by a railway bettween Tchernavoda and a free port at Kustendjie”, publicată la Londra, în anul 1857, de Thomas Forester, informaţie preluată de Constantin Cheramidoglu şi publicată în anul 2013, în volumul anual NOEMA, al Comitetului Român de Istoria şi Filozofia Știinţei şi Tehnicii al Academiei Române.
 
În 1857 Imperiul Otoman acordă concesiunea asupra căii ferate. În același an Societatea Danube and Black Sea Railway (DBSR) din Anglia începe lucrările la linia ferată. Lucrările aveau să fie coordonate de John Trevor Barkley, asistat de fraţii săi: George, Robert şi Henry. Mai toate materialele pentru construcție au fost aduse special din Anglia.
 
Zilele de muncă au fost adesea presărate de greve și manifestări ale lucrătorilor. Mai toate erau înăbușite de John Trevor Barkley care era supranumit Buyuk Tchelaby - Marele Șef (Marele Gentleman). Nu de puține ori acesta i-a biciuit la propriu pe constructori, drept pentru care i se mai spunea și Șeitan. Ba chiar, inginerii au cerut ajutorul poliției otomane pentru a putea să-și desfășoare lucrările fără greve.
 
În 1859 sosesc din Anglia tâmplari, fierari, lucrători încântați de ideea că vor putea să lucreze într-o țară străină.  Atunci Henry Barkley se afla în Dobrogea deja de aproape doi ani și mărturisește cu umor că până și înfățișarea sa este una total schimbată: "Am trăit multe zile în șa sau pe șantier așa că am ajuns bronzat asemeni unei Piei Roșii și poate la fel de puternic ca una dintre acestea".
 
Trebuie să punctăm că pe măsură ce lucrările avansau muncitorii descopereau vestigii din ceea ce a fost odată o cetate romană. Scrie astfel Henry C. Barkley: "De pe coasta de est, până la un punct în Golful Kiustenge se întinde o veche fortificaţie romană lungă de aproape o milă, ceea ce face oraşul, în aceste zile, destul de sigur în faţa unor atacuri barbare". Multe dintre aceste piese se află și în prezent în Anglia la British Museum.
 
Lucrările au continuat în ritm alert astfel că în 1860 pe 22 septembrie/4 octombrie prima cale ferată din Imperiul Otoman era inaugurată. Conform tradițiilor turcești doi miei au fost sacrificați, sângele lor fiind vărsat pe șine.
 
În urma reintegrării Dobrogei la România, linia a fost cumpărată de statul român, iar englezii care au lucrat aici au părăsit în timp destul de scurt pământul românesc.
 
Sursă foto: Fotografie pusă la dispoziţia cotidianului ZIUA de Constanţa de inginerul Dan-Eugen Şambra
 
facebook.com/Dan.Sambra.1/

facebook.com/Dan.Sambra.2

Citește și:

Construirea căii ferate Constanţa - Cernavoda şi preluarea portului. Partea a VI-a. Henry C. Barkley, oraşul Kiustenge, vestigiile antice şi inscripţiile de la British Museum
 
Construirea căii ferate Constanța - Cernavoda și preluarea portului Kiustenge. Partea a V-a. Buyuk Tchelaby și memoriile lui Henry C. Barkley
 

 

Galerie foto:


Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#DobrogeaDigitală: 22 octombrie 1916, trupele germano-bulgare ocupă Constanța – „Fiecare cauta să scape cum putea!“

#DobrogeaDigitală: 22 octombrie 1916, trupele germano-bulgare ocupă Constanța – „Fiecare cauta să scape cum putea!“

943
#citeșteDobrogea: Corneliu Stroe ar fi împlinit astăzi 72 de ani

#citeșteDobrogea: Corneliu Stroe ar fi împlinit astăzi 72 de ani

520
#citeșteDobrogea: Ion Coja, intransigent în apărarea românismului

#citeșteDobrogea: Ion Coja, intransigent în apărarea românismului

537
#DobrogeaDigitală: În urmă cu 123 de ani, Caragiale susținea la Constanța conferința „Despre seriozitate“

#DobrogeaDigitală: În urmă cu 123 de ani, Caragiale susținea la Constanța conferința „Despre seriozitate“

439
#DobrogeaAcademică: „Studiul asteroizilor este un domeniu unde cercetătorii români contribuie în mod constant și semnificativ”

#DobrogeaAcademică: „Studiul asteroizilor este un domeniu unde cercetătorii români contribuie în mod constant și semnificativ”

1571
#DobrogeaDigitală: Vartan Arachelian – 85 de ani de viață și peste șase decenii de carieră

#DobrogeaDigitală: Vartan Arachelian – 85 de ani de viață și peste șase decenii de carieră

1325
#DobrogeaDigitală: In memoriam Oleg Danovski, fondatorul și directorul primei școli de balet din România

#DobrogeaDigitală: In memoriam Oleg Danovski, fondatorul și directorul primei școli de balet din România

1337
#DobrogeaDigitală: In memoriam Constantin C. Moisil, profesor de istorie, arheolog și numismat român

#DobrogeaDigitală: In memoriam Constantin C. Moisil, profesor de istorie, arheolog și numismat român

1265
#citeșteDobrogea: Florica Cruceru, mama Muzeului de artă constănțean – 95 de ani de la naștere

#citeșteDobrogea: Florica Cruceru, mama Muzeului de artă constănțean – 95 de ani de la naștere

1046
#DobrogeaDigitală: La mulți ani, Liviu Manolache!

#DobrogeaDigitală: La mulți ani, Liviu Manolache!

1016
#citeșteDobrogea: Căi de comunicație în Dobrogea otomană în secolul al XIX-lea

#citeșteDobrogea: Căi de comunicație în Dobrogea otomană în secolul al XIX-lea

949
 #DobrogeaDigitală: Ziarul „Șark”, în sprijinul musulmanilor dobrogeni, „dornici de progres”

#DobrogeaDigitală: Ziarul „Șark”, în sprijinul musulmanilor dobrogeni, „dornici de progres”

1145
#DobrogeaDigitală: „Odiseea navei-școală CONSTANŢA“, de Marian Moșneagu. Impresii de călătorie

#DobrogeaDigitală: „Odiseea navei-școală CONSTANŢA“, de Marian Moșneagu. Impresii de călătorie

1162
#citeșteDobrogea: La mulți ani, Mircea Tegzeşiu!

#citeșteDobrogea: La mulți ani, Mircea Tegzeşiu!

1170
#DobrogeaDigitală: In memoriam Corneliu Marinescu, personalitate marcantă a orașului Medgidia

#DobrogeaDigitală: In memoriam Corneliu Marinescu, personalitate marcantă a orașului Medgidia

1316
#DobrogeaDigitală: „Odiseea navei-școală CONSTANȚA“, de Marian Moșneagu. „Odiseea 2001“ - un vis devenit realitate

#DobrogeaDigitală: „Odiseea navei-școală CONSTANȚA“, de Marian Moșneagu. „Odiseea 2001“ - un vis devenit realitate

1391
#DobrogeaDigitală: 125 de ani de la punerea pietrei fundamentale a portului Constanța – „Portul va deveni un izvor de bogăţie pentru ţară“

#DobrogeaDigitală: 125 de ani de la punerea pietrei fundamentale a portului Constanța – „Portul va deveni un izvor de bogăţie pentru ţară“

2481
#citeșteDobrogea: Alexandru Claudian, filosoful pornit din Dobrogea, către lume

#citeșteDobrogea: Alexandru Claudian, filosoful pornit din Dobrogea, către lume

1350
#DobrogeaAcademică: Conferințele Academiei Române, acum doar la un click distanță

#DobrogeaAcademică: Conferințele Academiei Române, acum doar la un click distanță

1691
#DobrogeaDigitală: 15 octombrie 1936 - Apare primul număr al publicației „Marea“, organ oficial al Sindicatului Marinarilor civili, la Constanța

#DobrogeaDigitală: 15 octombrie 1936 - Apare primul număr al publicației „Marea“, organ oficial al Sindicatului Marinarilor civili, la Constanța

1264